Inimile moldovenilor, sub presiune: Mortalitatea cardiovasculară scade, dar numărul bolnavilor crește
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în R. Moldova, chiar dacă mortalitatea provocată de acestea este în scădere. Datele au fost prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcate anual pe 29 septembrie.
Potrivit ANSP, în ultimii ani se observă o tendință de diminuare a mortalității provocate de bolile cardiovasculare: în 2021, rata mortalității prin boli cardiovasculare constituia 923,5 cazuri la 100 de mii de locuitori, în 2024 - 786,7 cazuri, iar în 2025 a ajuns la 755,7 cazuri.
Concomitent, cardiopatia ischemică acută și cronică, precum și bolile cerebrovasculare, continuă să aibă o pondere importantă în mortalitatea cardiovasculară. În 2025, mortalitatea prin cardiopatie ischemică acută și cronică a constituit 254,1 decese la 100 de mii de locuitori, iar cea prin boli cerebrovasculare, inclusiv accident vascular cerebral, a fost de 144,1 cazuri la 100 de mii de locuitori.
Tot mai mulți oameni sunt diagnosticați cu boli cardiovasculare
Deși mortalitatea prin bolile cardiovasculare s-a redus în perioada post-pandemică, numărul persoanelor diagnosticate cu aceste boli rămâne în creștere.
„În perioada 2020-2025, incidența înregistrată a crescut de la 145,8 la 230,0 cazuri la zece mii locuitori, iar prevalența - de la 2.698,2 la 3.355,8 cazuri la zece mii locuitori”, precizează ANSP.
Specialiștii Agenției susțin că evoluția poate reflecta atât persistența factorilor de risc, cât și îmbunătățirea depistării, diagnosticării și supraviețuirii persoanelor cu boli cardiovasculare.
Cum sunt sprijiniți pacienții cu boli cardiovasculare
În R. Moldova, pacienții cu boli cardiovasculare beneficiază de servicii medicale și medicamente compensate prin fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), în prezent sunt compensate 34 de denumiri comune internaționale de preparate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare. Totodată, peste jumătate din cheltuielile pentru medicamentele compensate sunt destinate tratamentului acestor afecțiuni.
În primele opt luni ale anului 2026, CNAM a alocat peste 401 milioane de lei pentru aceste medicamente, cu peste 23 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. De tratamentele compensate au beneficiat peste 460 de mii de persoane.
În prima jumătate a anului 2026, CNAM a finanțat peste 3.600 de intervenții chirurgicale cardiovasculare, dintre care aproximativ 2.600 au fost intervenții minim invazive pentru infarctul miocardic acut. Pentru acestea au fost alocate circa 219 milioane de lei.
De asemenea, au fost finanțate peste 260 de cazuri în cadrul programului „Studiu electrofiziologic și ablații”, destinat diagnosticării și tratării tulburărilor de ritm cardiac. Pentru aceste servicii au fost alocate circa 13 milioane de lei.
În aceeași perioadă, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost acoperite peste 28 de mii de servicii medicale de înaltă performanță pentru diagnosticarea afecțiunilor cardiologice, în valoare de 25,7 milioane de lei.
Ce putem face pentru sănătatea inimii
Ministerul Sănătății, ANSP și CNAM atrag atenția asupra importanței prevenirii și controlului factorilor de risc cardiovascular. Printre cele mai importante măsuri se numără:
- verificarea periodică a tensiunii arteriale, glicemiei și nivelului de colesterol;
- reducerea consumului de sare și alegerea unei alimentații echilibrate, cu mai multe legume și fructe;
- limitarea produselor bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase;
- activitatea fizică regulată și evitarea sedentarismului;
- renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumul de tutun;
- evitarea consumului nociv de alcool;
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
- respectarea tratamentului prescris și a recomandărilor medicului.
Unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral este hipertensiunea arterială. Aceasta poate evolua o perioadă îndelungată fără simptome evidente, motiv pentru care măsurarea regulată a tensiunii este importantă.
De asemenea, durerea sau disconfortul puternic în piept, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața sau apariția bruscă a unei stări de slăbiciune pot fi semne ale unui infarct miocardic. În astfel de situații, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical prin numărul 112.