vineri, 07 noiembrie, 2025
  • USD
  • EUR
În Parlament au fost constituite 54 de grupuri de prietenie cu alte state. Lista acestora și de cine vor fi conduse
Sursa foto: simpleprod.eu

În Parlament au fost constituite 54 de grupuri de prietenie cu alte state. Lista acestora și de cine vor fi conduse

În Parlamentul de legislatura a XII-a au fost constituite 54 de grupuri de prietenie cu alte state. Conform principiului proporționalității, 34 dintre acestea vor fi conduse de deputații din majoritatea parlamentară, iar celelalte 20 – de reprezentanții opoziției.

Proiectul de hotărâre care prevede componența numerică și nominală a delegațiilor a fost adoptat cu votul a 70 de deputați.

În premieră, legislativul va avea grupuri de prietenie separate cu țările din Asia Centrală. Totodată, spre deosebire de legislatura precedentă, nu au mai fost create grupuri de prietenie cu Federația Rusă și Belarus.

Parlamentul de la Chișinău renunță la grupurile de prietenie cu Rusia și Belarus. Solicitarea fracțiunii PSRM - respinsă
Comisia pentru politică externă din Parlamentul R. Moldova de legislatura a XII-a renunță la grupurile de prietenie cu Rusia și Belarus. Cu un anunț în acest sens a venit azi vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, care a precizat că măsura se va aplica pe durata războiului de agresiune al Rusiei împotriva

Deputații fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate vor asigura conducerea pentru grupurile care răspund de următoarele state:

  • SUA (Doina Gherman);
  • Austria (Marina Morozova);
  • Azerbaidjan (Ion Groza);
  • Belgia (Stela Macari);
  • Bulgaria (Maria Acbaș);
  • Canada (Adrian Băluțel);
  • Cehia (Adrian Belîi);
  • Cipru (Ludmila Adamciuc);
  • Croația (Dinu Plîngău);
  • Danemarca (Eugeniu Sinchevici);
  • Grecia (Larisa Novac);
  • Estonia (Andrian Cheptonar);
  • Finlanda (Maxim Potîrniche);
  • Franța (Marcela Adam);
  • Germania (Alic Baraboi);
  • Irlanda (Valeriu Robu);
  • Italia (Mihail Druță);
  • Japonia (Igor Grosu);
  • Kazahstan (Ilie Ionaș);
  • Letonia (Victoria Belous);
  • Lituania (Ion Babici);
  • Luxemburg (Virgiliu Pâslariuc);
  • Malta (Anastasia Nichita);
  • Regatul Unit (Radu Marian);
  • Polonia (Larisa Voloh);
  • Portugalia (Angela Munteanu-Pojoga);
  • România (Veronica Roșca);
  • Slovacia (Igor Chiriac);
  • Slovenia (Sergiu Lazarencu);
  • Spania (Vasile Grădinaru);
  • Suedia (Ana Calinici);
  • Țările de Jos (Dorian Istratii);
  • Ucraina (Alexandr Trubca);
  • Ungaria (Marcel Spatari).

La rândul lor, parlamentarii din opoziție vor conduce grupurile de prietenie cu următoarele țări:

  • Albania (Alexandr Berlinschi, fracțiunea „Partidul Nostru”);
  • Armenia (Gaik Vartanean, fracțiunea „Alternativa”);
  • Bosnia și Herțegovina (Alexandru Chițu, fracțiunea „Democrația Acasă”);
  • China (Vlad Bătrîncea, fracțiunea Partidului Socialiștilor din R. Moldova/PSRM);
  • Elveția (Renato Usatîi, fracțiunea „Partidul Nostru”);
  • Georgia (Bogdat Țîrdea, fracțiunea PSRM);
  • India (Igor Dodon, fracțiunea PSRM);
  • Israel (Olga Ursu, fracțiunea „Alternativa”);
  • Kîrgîzstan (Olga Sibova, fracțiunea Partidului Comuniștilor din R. Moldova/PCRM);
  • Macedonia de Nord (Ana Țurcan-Oboroc, fracțiunea „Democrația Acasă”);
  • Maroc (Elena Grițco, fracțiunea „Partidul Nostru”);
  • Muntenegru (Alexandru Verșinin, fracțiunea „Democrația Acasă”);
  • Norvegia (Ion Chicu, fracțiunea „Alternativa”);
  • Qatar (Alla Darovannaia, fracțiunea PSRM);
  • Serbia (Valeriu Muduc, fracțiunea PCRM);
  • Tadjikistan (Grigore Uzun, fracțiunea PSRM);
  • Thailanda (Vasile Tarlev, deputat neafiliat);
  • Turcia (Alexandr Stoianoglo, fracțiunea „Alternativa”);
  • Turkmenistan (Petru Burduja, fracțiunea PSRM);
  • Uzbekistan (Andrei Godoroja, fracțiunea PCRM).

Potrivit procedurii, componența nominală a grupurilor parlamentare de prietenie este stabilită în baza opțiunilor expuse de către deputați, iar repartizarea funcțiilor de președinți ai grupurilor se face ținându-se cont de reprezentarea proporțională a partidelor politice în Parlament.

Opt deputați noi în Parlament. Curtea Constituțională a validat mandatele în urma sesizării CEC
Curtea Constituțională a validat, în cadrul ședinței din 6 noiembrie, mandatele a opt deputați, candidați supleanți pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Hotărârea a fost pronunțată în urma unei sesizări depuse de Comisia Electorală Centrală (CEC), care, la data de 5 noiembrie, a luat act de vacanța celor opt