Reforma administrației publice locale intră într-o nouă etapă, iar Guvernul anunță un pachet financiar de peste 6,5 miliarde de lei pentru primăriile care aleg să se unească voluntar. Autoritățile susțin că scopul reformei nu este doar reducerea numărului de administrații locale, ci crearea unor comunități mai puternice, capabile să atragă investiții și să ofere servicii publice mai bune cetățenilor.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că reforma pornește de la necesitatea de a elimina diferențele mari dintre localități în ceea ce privește accesul oamenilor la servicii de bază.

„Reforma administrației publice locale își propune să aducă servicii și infrastructură mai bună oamenilor noștri. Din 10 gospodării care nu au apă și canalizare, 8 sunt în primăriile cu o populație mai mică de 3000 de locuitori. Acesta este scopul nostru – să aducem servicii și infrastructură calitativă pentru toți oamenii, în fiecare localitate din țară”, a declarat Alexei Buzu.

Potrivit oficialului, Guvernul vine cu un pachet de trei stimulente financiare pentru primăriile care finalizează procesul de amalgamare voluntară. Valoarea totală estimată a sprijinului depășește 6,5 miliarde de lei, iar fondurile vor fi distribuite în mai multe etape, în funcție de necesitățile și proiectele comunităților.

Primul stimulent este destinat pregătirii documentației tehnice. Acesta permite primăriilor să elaboreze proiecte și acte necesare pentru investiții majore în infrastructură. Valoarea sprijinului variază între 400 de mii și un milion de lei, în funcție de situația fiecărei comunități.

Alexei Buzu a precizat că procesul este deja în desfășurare, iar mai multe primării au început să beneficieze de acest sprijin.

„La acest moment, 104 primării care au demarat procesul de amalgamare voluntară au depus solicitarea către Cancelaria de Stat, iar 83 de primării au primit deja în cont aceste resurse”, a spus secretarul general al Guvernului.

Cea mai importantă componentă financiară este însă al doilea stimulent - cel pentru dezvoltare. Guvernul a decis să tripleze valoarea acestuia, astfel încât noile comunități formate prin amalgamare să primească echivalentul a 3.000 de lei pentru fiecare locuitor.

Potrivit autorităților, aceste fonduri vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructură care să aibă impact asupra întregii comunități.

Printre primele exemple prezentate de Guvern se numără grupul de primării din raionul Rîșcani - Rîșcani, Alexandrești, Borosenii Noi, Malinovscăia, Sturzeni, Vasileuți și Pârjota. Pentru această comunitate, cu aproape 14.800 de locuitori, valoarea stimulentului de dezvoltare este estimată la aproximativ 72 de milioane de lei.

Un alt exemplu este grupul de primării din Strășeni, Căpriana, Negrești și Scoreni, unde pentru o populație de aproximativ 20.000 de persoane sunt prevăzute aproape 69 de milioane de lei.

În cazul comunităților din Fălești – Fălești, Călugăr, Ilenuța, Musteața, Făleștii Noi și Pânzăreni – suma estimată ajunge la aproximativ 65 de milioane de lei, iar pentru grupul de localități din Ștefan Vodă – aproape 40 de milioane de lei.

Bani suplimentari urmează să ajungă și în comunități din Ungheni, Ocnița și Taraclia.

Totuși, autoritățile au precizat că aceste sume nu vor fi transferate integral imediat, ci vor fi alocate în funcție de proiectele aprobate și de capacitatea administrațiilor locale de a le implementa.

„Nu o să primească toată suma deodată. O să fie tranșe pentru proiecte. Vrem să vedem un proiect care are toată documentația tehnică, care este pregătit și care va aduce beneficii concrete cetățenilor”, a explicat Alexei Buzu.

Investițiile vor fi gestionate prin Agențiile de Dezvoltare Regională

Vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că următoarea etapă a reformei este trecerea de la decizia administrativă la proiecte concrete de dezvoltare.

„Amalgamarea nu este pur și simplu un exercițiu administrativ și nu se încheie odată cu unirea câtorva primării. Amalgamarea este despre dezvoltarea serviciilor publice mai bune, infrastructură modernă și localități capabile să atragă investiții pentru cetățeni”, a spus Vladimir Bolea.

Ministrul a menționat că investițiile vor fi orientate către proiecte care răspund celor mai mari necesități ale comunităților. Prioritate vor avea extinderea și modernizarea sistemelor de apă, canalizare și epurare, reabilitarea drumurilor locale, construcția și modernizarea podurilor, iluminatul public, eficiența energetică a clădirilor publice, modernizarea școlilor, instituțiilor culturale și medicale, precum și dezvoltarea serviciilor comunale.

„Nu vom finanța proiecte izolate, alese doar pentru că arată bine pe hârtie. Vom urmări valoarea lor pentru comunitate, pentru oameni. Prioritățile trebuie stabilite împreună cu cetățenii”, a declarat Bolea.

Potrivit ministrului, stimulentul pentru dezvoltare va fi gestionat prin intermediul celor cinci Agenții de Dezvoltare Regională: Nord, Centru, Sud, Municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia.

„Stimulentul doi va fi implementat prin intermediul ADR-urilor. Aceste instituții au experiență în gestionarea proiectelor mari de infrastructură și vor putea oferi sprijin primăriilor care nu au încă suficientă capacitate administrativă”, a explicat Vladimir Bolea.

Guvernul preia controlul în localitățile care refuză reforma: 60 de primării vor fi amalgamate normativ

Reforma administrației publice locale a intrat într-o etapă decisivă, iar autoritățile susțin că procesul este deja susținut de majoritatea administrațiilor locale din Republica Moldova. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat vineri că după alegerile locale generale din 2027 nu va mai exista nicio primărie cu o populație mai

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Primăriile mici nu vor fi lăsate singure

Autoritățile recunosc că una dintre provocările noilor comunități este lipsa specialiștilor capabili să gestioneze proiecte mari și proceduri de achiziții publice.

Din acest motiv, au fost stabilite două mecanisme. Primăriile cu experiență și personal calificat vor putea implementa singure proiectele, în baza contractelor cu Ministerul Infrastructurii. În cazul localităților nou-formate, Agențiile de Dezvoltare Regională vor oferi suport pentru achiziții și implementare.

„Nu există localități mari sau mici, oameni importanți sau mai puțin importanți. Există cetățeni ai Republicii Moldova, iar interesul lor trebuie să fie prioritar pentru orice administrație locală”, a declarat Bolea.

Ce se întâmplă cu primăriile care nu acceptă amalgamarea voluntară

În cadrul conferinței, oficialii au fost întrebați ce se va întâmpla cu localitățile care nu vor finaliza procesul voluntar.

Alexei Buzu a precizat că actualele stimulente sunt destinate doar primăriilor care aleg această cale.

„Stimulentele sunt accesibile doar celor care au inițiat și finalizat procesul de amalgamare voluntară. Primăriile care nu se amalgamează voluntar vor trece prin procesul de amalgamare normativă. Nu ne dorim ca cetățenii să rămână într-o administrație locală lipsită de capacități și perspective”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzu, aproximativ 85% dintre primăriile din Republica Moldova au început procesul de amalgamare voluntară, iar jumătate dintre acestea au luat deja decizia finală.

În perioada următoare, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va începe consultări cu primarii pentru stabilirea proiectelor care vor fi finanțate din 2027.

Vladimir Bolea a subliniat că rezultatul reformei nu trebuie măsurat prin numărul de primării reorganizate, ci prin schimbările concrete din localități.

„Finalul trebuie măsurat nu prin numărul primăriilor reorganizate, ci prin numărul problemelor rezolvate – prin drumurile care conectează localitățile, serviciile care ajung la mai mulți oameni și investițiile care creează o perspectivă reală de dezvoltare a Republicii Moldova”, a conchis ministrul.

Autoritățile intenționează să prezinte în această toamnă proiectul de lege care va stabili noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Documentul va include atât modificările privind primăriile, cât și reorganizarea administrației publice de nivelul al doilea. Guvernul își propune ca legea să fie adoptată până la sfârșitul anului, pentru a avea suficient timp pentru implementarea reformei înainte de alegerile locale din 2027.

În paralel, autoritățile promit digitalizarea administrației locale, creșterea autonomiei financiare a primăriilor și angajarea de specialiști în domenii precum dezvoltarea proiectelor, achizițiile publice și planificarea teritorială.

Maia Sandu provoacă primarii unde amalgamarea s-a blocat: „Fiți liderii care vor rămâne în istorie pentru curaj și viziune”

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj în contextul reformei de amalgamare voluntară a primăriilor. Șefa statului s-a adresat celor 161 de administrații locale unde negocierile dintre comunități au ajuns într-un impas și le-a îndemnat să continue procesul, afirmând că liderii locali care vor avea curajul să ducă reforma până

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Clarificări de la Guvern despre amalgamarea voluntară. Ce se întâmplă după 31 iulie

Termenul pentru inițierea procesului de amalgamare voluntară nu a fost prelungit. Respectiv, data de 31 iulie 2026 este termenul limită pentru inițierea deciziilor de amalgamare voluntară a localităților. Primăriile care au început deja demersurile vor putea adopta deciziile finale în luna august. Precizarea a fost făcută de secretarul general al

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md