miercuri, 06 mai, 2026
  • USD
  • EUR
FOTO/ 36 de ani de la primul „Pod de Flori”. Imagini rare din filmul documentar „Duminica Mare”
Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor, cinemateca

FOTO/ 36 de ani de la primul „Pod de Flori”. Imagini rare din filmul documentar „Duminica Mare”

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la primul „Pod de Flori”, evenimentul din 6 mai 1990 care a marcat prima deschidere a frontierei de pe Prut dintre România și actuala Republică Moldova, pe atunci RSS Moldovenească, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu această ocazie, Agenția Națională a Arhivelor a publicat fotograme rare din filmul documentar „Duminica Mare”, regizat de Vlad Druc și produs de Moldova-film în 1990. Imaginile păstrate în cinemateca Agenției surprind atmosfera acelei zile, când oamenii de pe cele două maluri ale Prutului s-au întâlnit după decenii de separare.

Pe 6 mai 1990, timp de câteva ore, frontiera de pe râul Prut a fost deschisă. Trecerea frontierei s-a făcut pe baza actelor de identitate, fără necesitatea vizelor sau a pașapoartelor, fiind prima dată când familiile despărțite de frontieră s-au putut reîntâlni liber. Au fost create opt puncte de trecere, iar participanții au aruncat flori în apele Prutului sau le-au oferit celor veniți de pe celălalt mal. De aici vine și numele evenimentului - „Podul de Flori”.

Potrivit datelor istorice, la acțiune au participat aproximativ 1,2 milioane de oameni de pe ambele maluri ale Prutului. Pentru mulți, evenimentul a însemnat reîntâlnirea cu rude, prieteni și apropiați despărțiți de frontieră timp de decenii.

Primul „Pod de Flori” a fost urmat, pe 16 iunie 1991, de o a doua acțiune simbolică, atunci când locuitorii din Republica Moldova au putut trece în România.

La 36 de ani distanță, legătura dintre cele două maluri ale Prutului trece treptat de la simbol la infrastructură. Unul dintre cele mai importante proiecte este podul rutier Ungheni-Golăiești, care va asigura conexiunea cu Autostrada Unirii A8 și ar urma să fie finalizat în 2026. Podul de la Ungheni este prezentat drept primul pod nou peste Prut construit în ultimele decenii și va facilita circulația oamenilor, mărfurilor și conectarea Republicii Moldova la infrastructura rutieră europeană.

Sursa foto: Mircea Păscăluţă/Facebook

Autoritățile au în plan și alte poduri rutiere peste Prut, printre care Costești-Stânca, Leova-Bumbăta, Leca-Fălciu și Bărboieni-Răducăneni, aflate în diferite etape de studiu și proiectare.

România vrea ca fiecare raion de la Prut să aibă propriul pod rutier. Ce proiecte sunt pregătite
România și Republica Moldova pregătesc o nouă etapă de conectare prin infrastructură rutieră și feroviară. Autoritățile de la București vor ca, în următorii 5-7 ani, fiecare raion moldovean de la Prut să aibă cel puțin un pod rutier de legătură cu România, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor