Accesul la medicamente în localitățile rurale ar putea fi îmbunătățit prin farmacii-sucursală, puncte farmaceutice, unități mobile și automate de eliberare a medicamentelor. Prevederile se regăsesc în noul proiect al Legii farmaciei, elaborat de Ministerul Sănătății și Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), care a fost plasat pentru consultare publică repetată.

Noua lege urmează să înlocuiască actul normativ din 1993 și își propune să asigure un acces mai echitabil la medicamente și servicii farmaceutice, în special pentru oamenii din sate.

Mai multe farmacii la oraș decât la sat

Potrivit datelor AMDM, în 2023, în Republica Moldova funcționau 1.604 farmacii și filiale. Dintre acestea, 1.067 erau în mediul urban și 537 în mediul rural, deși aproximativ 56% din populația țării locuiește la sate.

Astfel, la 100 de mii de locuitori revin aproximativ 101 farmacii în mediul urban și doar 39 în mediul rural.

Pentru persoanele în vârstă sau pacienții cu boli cronice din localitățile fără farmacie, procurarea medicamentelor poate însemna un drum până la centrul raional, cheltuieli suplimentare pentru transport sau chiar întreruperea tratamentului.

Ce soluții propune noua lege

Proiectul prevede că farmaciile comunitare vor putea deschide farmacii-sucursală și puncte farmaceutice în localitățile rurale în care nu există o altă farmacie.

În aceste puncte, medicamentele ar putea fi eliberate și de cadre medicale medii care au urmat programe de reconversie și perfecționare profesională și dețin certificarea necesară. Activitatea acestora va fi coordonată de un farmacist, inclusiv prin telesupervizare.

Pentru satele care rămân în continuare fără acoperire farmaceutică, autoritățile propun, în regim de proiect-pilot, două soluții noi: unități mobile de farmacie și dispozitive automate pentru eliberarea medicamentelor.

Unitățile mobile vor circula după un itinerar și un program anunțate în prealabil, sub responsabilitatea unei farmacii comunitare. Acestea nu vor putea prepara medicamente și nu vor putea elibera substanțe stupefiante sau psihotrope.

Automatele vor putea elibera doar medicamente care nu necesită prescripție medicală.

Proiectele-pilot vor fi testate timp de trei ani, după care Ministerul Sănătății va decide, în funcție de rezultate, dacă aceste forme vor fi continuate sau extinse.

Același adaos comercial pentru medicamente, indiferent de localitate

Proiectul introduce și principiul unui adaos comercial unitar pentru medicamente, fără diferențe în funcție de locul în care acestea sunt comercializate.

În același timp, pentru ca farmaciile din sate să poată funcționa, sunt prevăzute mecanisme speciale de sprijin, inclusiv finanțarea și contractarea serviciilor farmaceutice.

Farmaciile, sucursalele, punctele farmaceutice și unitățile mobile din mediul rural ar urma să fie scutite, timp de cinci ani, de plata tarifelor pentru eliberarea sau reperfectarea autorizației.

Farmacistul va avea un rol mai larg în sistemul medical

Noua lege reglementează și serviciile farmaceutice oferite pacienților și prevede posibilitatea extinderii, prin proiecte-pilot, a unor servicii precum vaccinarea și testarea rapidă.

Pacienții ar urma să primească mai multe informații despre alternativele mai accesibile la tratamente, inclusiv despre medicamentele generice și cele compensate integral.

Proiectul reglementează, de asemenea, comerțul online cu medicamente, recunoașterea prescripțiilor medicale emise în alte state și colectarea medicamentelor expirate de la populație prin intermediul farmaciilor. Costurile pentru colectarea acestora ar urma să fie suportate de producători și importatori.

O altă noutate este introducerea farmaciei universitare, care va servi drept bază pentru instruire, cercetare și prepararea medicamentelor.

Licența pentru activitatea farmaceutică, eliberată în prezent pe o perioadă de cinci ani, ar urma să fie înlocuită cu o autorizație pe durată nedeterminată.

Proiectul face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Documentul este supus consultărilor publice până la 23 septembrie 2026. După examinarea propunerilor primite, Ministerul Sănătății va definitiva proiectul și îl va transmite Guvernului spre aprobare, iar ulterior Parlamentului.