DOC/ Declarație adoptată în Parlamentul de la Chișinău: Rusia - condamnată pentru poluarea Nistrului, România și UE, elogiate

Legislativul Republicii Moldova a adoptat joi, 20 martie 2026, o declarație prin care condamnă cu fermitate acțiunile Federației Ruse, considerate responsabile pentru contaminarea transfrontalieră a fluviului Nistru și pentru riscurile majore pe care această poluare le generează pentru populația și mediul din țară. Declarația a fost aprobată cu 63 de voturi „pro”, din partea majorității parlamentare PAS.

Parlamentul recunoaște sprijinul României și al Uniunii Europene în gestionarea efectelor negative ale poluării și „exprimă recunoștința statului român pentru sprijinul necondiționat în gestionarea și atenuarea efectelor negative ale deversării poluanților în fluviul Nistru” și „salută disponibilitatea Comisiei Europene de a oferi sprijin prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene”.

În textul adoptat, Legislativul subliniază că atacul armat al Federației Ruse asupra infrastructurii critice din Ucraina, inclusiv Complexul Hidroelectric Nistrean din Novodnestrovsk, situat în regiunea Cernăuți, a provocat o deversare masivă de uleiuri tehnice și alte produse petroliere în fluviul Nistru.

„Ținând cont de faptul că, la data de 7 martie 2026, Federația Rusă a lansat un atac militar masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, prin care, a provocat o deversare masivă de uleiuri tehnice și alte produse petroliere în fluviul Nistru”, se arată în document.

Potrivit Parlamentului, deversarea produselor petroliere a afectat grav principalul curs de apă potabilă al Republicii Moldova, generând riscuri directe asupra sănătății publice și siguranței alimentare. Primele pete de produse petroliere au fost depistate pe râul Nistru, în nordul Republicii Moldova, la 10 martie 2026, ceea ce a impus sistarea alimentării cu apă potabilă pentru mai multe localități, inclusiv municipiul Bălți.

„R. Moldova condamnă cu fermitate acțiunile criminale ale Federației Ruse, care, ignorând principiile și normele universal recunoscute ale dreptului internațional, continuă să comită în mod flagrant crime de agresiune, atacuri asupra infrastructurii critice și crime împotriva umanității, inclusiv atacuri asupra populației civile”, se mai arată în declarație.

Parlamentul enumeră efectele concrete ale poluării transfrontaliere:

contaminarea principalelor surse de apă potabilă, cu risc major pentru sănătatea populației și potențial carcinogen;
compromiterea condițiilor de viață ale faunei piscicole și perturbarea gravă a biodiversității fluviului Nistru;
impact continuu asupra ecosistemelor riverane și localităților dependente de apa fluviului;
costuri suplimentare generate de sistarea stațiilor de captare, instalarea barajelor antipoluare și mobilizarea Armatei Naționale pentru reducerea efectelor negative.

De asemenea, Legislativul condamnă falsurile și dezinformările legate de această „tragedie ecologică” și recomandă cetățenilor să se informeze doar din surse credibile. Parlamentul îndeamnă instituțiile responsabile să ia măsuri pentru diminuarea impactului poluării și să asigure informarea obiectivă și operativă a populației privind evoluția situației.

„Autoritățile îndeamnă instituțiile responsabile să ia măsurile necesare pentru diminuarea impactului poluării, inclusiv prin mobilizarea resurselor suplimentare din rezerva de stat, și să asigure informarea obiectivă și operativă a cetățenilor privind evoluția situației”, se arată în declarație.

În document se afirmă că Federația Rusă este responsabilă pentru criza ecologică și umanitară, precum și pentru eventualele consecințe negative pe termen lung asupra sănătății cetățenilor Republicii Moldova. În plus, Parlamentul reafirmă respectul deplin și sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și face apel la comunitatea internațională și parlamentele naționale să exercite presiuni asupra Federației Ruse pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii critice și respectarea dreptului internațional.

„R. Moldova face apel la comunitatea internațională, la parlamentele și guvernele naționale să exercite presiuni asupra Federației Ruse pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii critice din Ucraina, care afectează în mod direct populația civilă din Ucraina și Republica Moldova, și să determine statul agresor să accepte condițiile necesare pentru asigurarea unei păci durabile și juste în Ucraina”, se arată în finalul declarației.

Amintim că Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul desemnat al Federației Ruse, în data de 17 martie, pentru a-i înmâna o notă de protest în legătură cu atacul din 7 martie 2026 asupra Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk, din Ucraina.

Autoritățile moldovene condamnă ferm atacul, susținând că acesta a provocat scurgeri de produse petroliere în Nistru, generând riscuri majore pentru mediu și pentru securitatea alimentării cu apă. MAE subliniază că astfel de acțiuni cu impact transfrontalier pun în pericol mediul, sănătatea populației și securitatea resurselor de apă, fiind inacceptabile.

Ambasada Federației Ruse la Chișinău a respins acuzațiile autorităților moldovenești privind implicarea Moscovei în poluarea râului Nistru, calificându-le drept „pripite și nefondate”. Într-un comunicat oficial, ambasada a menționat că nu au fost prezentate dovezi care să confirme implicarea Rusiei în incidentul ecologic. Diplomații ruși au criticat și prezentarea, în cadrul unei întrevederi la MAE, a unui recipient cu lichid tulbure, fără etichetă și fără informații privind proveniența acestuia, afirmând că acesta „nu poate constitui dovadă a vreunui fapt”.

Ambasada a mai acuzat partea moldovenească de lipsă de claritate în privința incidentului, menționând că autoritățile de la Chișinău ar fi oferit versiuni contradictorii despre natura poluării - de la combustibil de rachetă până la ulei de transformator.