Dispută între Chișinău și Tiraspol pe taxarea firmelor. Unde spun autoritățile că vor ajunge banii

Aplicarea TVA și a accizelor pentru mărfurile introduse în Republica Moldova de companiile din regiunea transnistreană a provocat noi divergențe între Chișinău și Tiraspol. În timp ce reprezentanții regiunii cer menținerea facilităților și susțin că noile obligații fiscale vor pune presiune pe întreprinderi, autoritățile constituționale afirmă că măsura va fi introdusă treptat, pentru a evita scumpiri bruște, iar banii colectați urmează să contribuie inclusiv la finanțarea proiectelor destinate regiunii transnistrene.

Subiectul a fost discutat miercuri, 19 august, la sediul Misiunii OSCE în Moldova din Chișinău, unde s-a desfășurat cea de-a doua ședință din acest an a grupurilor de lucru pentru economie, cu participarea experților de pe ambele maluri ale Nistrului.

Pe agenda reuniunii s-au aflat impozitarea, comerțul, procedurile de import și export, autorizațiile de mediu, siguranța alimentelor, taxele vamale, exporturile de mărfuri strategice și problemele de transport.

Din partea Chișinăului au participat reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Mediului, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Agenției de Mediu, Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Tiraspolul a fost reprezentat, între alții, de Serghei Obolonik, responsabilul de domeniul dezvoltării economice din regiunea transnistreană.

Una dintre cele mai ample discuții a vizat proiectul Guvernului privind aplicarea TVA și a accizelor asupra mărfurilor introduse în țară de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană.

Tiraspolul se opune eliminării facilităților și susține că, înaintea aplicării unor noi obligații, ar trebui comparată povara fiscală suportată de întreprinderile de pe cele două maluri. Reprezentanții regiunii au declarat că sunt gata să discute, inclusiv sub egida OSCE, despre apropierea sistemelor fiscale.

Chișinăul argumentează însă că aplicarea acelorași reguli pe întreg teritoriul țării este parte a procesului de integrare graduală a regiunii transnistrene în spațiul economic, vamal, fiscal și juridic al Republicii Moldova.

Ministerul Finanțelor le-a prezentat reprezentanților Tiraspolului prevederile proiectului și efectele pe care acesta le-ar putea avea asupra populației și mediului de afaceri. Potrivit Biroului politici de reintegrare, prin noile măsuri se urmăresc „consolidarea echității fiscale, eliminarea distorsiunilor concurențiale și majorarea veniturilor bugetare”.

Un aspect important este că o parte a resurselor colectate urmează să ajungă, prin intermediul Fondului de convergență, la proiecte și programe destinate regiunii transnistrene.

Fondul ar urma să fie alimentat din surse interne, contribuții externe, precum și din taxele achitate de agenții economici din stânga Nistrului și municipiul Bender. Resursele sunt destinate modernizării infrastructurii și dezvoltării proiectelor și programelor de sprijin pentru mediul de afaceri și populația din regiune.

Autoritățile dau asigurări că schimbarea regimului fiscal va fi făcută etapizat. Potrivit Chișinăului, această abordare ar trebui să ofere companiilor timp pentru adaptare și să atenueze impactul financiar imediat asupra prețurilor.

În primele etape vor fi prioritizate categoriile de mărfuri care au un impact social redus asupra consumatorilor finali. Bunurile de larg consum și produsele esențiale pentru populație și economie, considerate cu impact social sporit, vor fi analizate separat.

Prin această abordare, autoritățile spun că încearcă să evite fluctuațiile majore ale prețurilor la produsele de consum curent și eventualele perturbări comerciale.

Ministerul Finanțelor a publicat pe 13 august proiectul actualizat care prevede eliminarea etapizată a facilităților la plata TVA și, acolo unde este aplicabil, a accizelor pentru mărfurile introduse de agenții economici din regiunea transnistreană. Prima etapă este propusă să înceapă la 1 septembrie 2026.

În timpul reuniunii, Chișinăul a informat Tiraspolul și despre evoluția negocierilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind aplicarea cotelor de import ale UE pentru produsele din oțel originare din Republica Moldova.

Discuții au existat și în privința autorizațiilor de mediu. Experții Ministerului Mediului au explicat cerințele pentru eliberarea autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu întreprinderilor din regiunea transnistreană.

Chișinăul insistă că toți agenții economici înregistrați la Agenția Servicii Publice sunt obligați să respecte legislația națională, inclusiv prevederile Legii privind emisiile industriale.

În același timp, reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au abordat problema controalelor efectuate la întreprinderile din regiune. Aceștia au cerut asigurarea liberei circulații a angajaților ANSA și eliminarea barierelor care le împiedică accesul pentru desfășurarea activităților de control.

Tiraspolul a venit, la rândul său, cu o serie de propuneri pe care le prezintă drept o alternativă pentru avansarea dialogului economic. Printre acestea se numără găsirea unei soluții pentru mecanismul de utilizare a terenurilor din raionul Dubăsari, crearea unei piețe energetice comune și promovarea în comun a produselor întreprinderilor industriale pe piețele externe.

De asemenea, reprezentanții regiunii au propus măsuri pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a logisticii și creșterea capacității de încărcare a podului peste Nistru dintre Bâcioc și Gura Bîcului.

Tiraspolul a reclamat și dificultăți întâmpinate de unele întreprinderi la obținerea autorizațiilor de mediu și la exportul produselor, invocând examinarea îndelungată a unor solicitări de către instituțiile Republicii Moldova.

Totodată, partea transnistreană a readus în discuție taxele vamale percepute în legătură cu activitatea comercială. Tiraspolul le califică drept nelegitime și susține că prejudiciul provocat întreprinderilor din regiune ar fi depășit 32,5 milioane de dolari, cerând ca problema unei eventuale compensări sau restituiri să rămână pe agenda dialogului.

O altă afirmație a Tiraspolului a vizat plățile sociale. Reprezentanții regiunii au susținut că autoritățile de la Chișinău nu ar suporta cheltuieli pentru plățile sociale destinate locuitorilor din stânga Nistrului.

Datele Biroului politici de reintegrare arată însă că, în prima jumătate a anului 2026, 8.016 cetățeni ai Republicii Moldova din regiunea transnistreană au beneficiat de prestații și plăți din bugetul asigurărilor sociale de stat, în valoare totală de 76,3 milioane de lei. În plus, aproximativ 68.382 de locuitori ai regiunii, inclusiv copii și pensionari, au fost asigurați de Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

Pe parcursul reuniunii au mai fost abordate exportul mărfurilor strategice de către întreprinderile din regiune și restabilirea circulației pe podul peste Nistru dintre Bâcioc și Gura Bîcului.

Potrivit Biroului politici de reintegrare, discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă constructivă, iar participanții și-au exprimat disponibilitatea de a continua dialogul pentru soluționarea problemelor economice care afectează locuitorii de pe ambele maluri.

Este a doua reuniune a grupurilor de lucru pentru economie din acest an. Precedenta ședință în format fizic a avut loc pe 5 mai, tot la sediul Misiunii OSCE din Chișinău, și a fost prima întâlnire de acest fel organizată în capitală din 2022. Și atunci, aplicarea TVA și a accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană s-a aflat printre principalele subiecte de discuție.