Diana Șoșoacă, exclusă din cursa pentru Cotroceni. Reacțiile politicienilor de la București
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins candidatura președintei Partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă, la alegerile prezidențiale de peste Prut. Decizia a fost pronunțată sâmbătă, 5 octombrie, aceasta fiind definitivă.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis contestațiile formulate de doamna Amalia Bellantoni și domnul Mihai Gheorghe Ursa şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru președintele României din anul 2024”, se menționează în comunicatul emis de CCR.
Potrivit surselor Digi24, printre motivele pentru care magistrații CCR au respins candidatura Dianei Șoșoacă se numără și declarațiile făcute de aceasta. Mai exact, afirmațiile ei ar arăta lipsă de atașament față de Constituția României.
Într-o intervenție pe pagina sa de Facebook, Diana Șoșoacă a menționat că decizia CCR demonstrează „acapararea totală a justiției și omorârea națiunii române”, adăugând că „taifunul Diana Șoșoacă nu se putea opri decât printr-o ilegalitate”.
Ulterior, Șoșoacă a emis un comunicat de presă plin de invective și scris în întregime cu litere mari, în care susține că a îndeplinit toate condițiile pentru a candida și a chemat românii la proteste în fața Curții Constituționale de la București.
Urmăriți-ne pe canalul nostru de Telegram
Președinta și candidata partidului USR la alegeri, Elena Lasconi a declarat că respingerea de către CCR a candidaturii la prezidențiale a Dianei Șoșoacă pare la prima vedere „un vis împlinit” pentru actualul premier român Marcel Ciolacu, care participă în cursa pentru Cotroceni din partea Partidului Social Democrat (PSD), al cărui președinte este.
Cu o reacție similară a venit deputatul din partea Partidului Național Liberal (PNL), Florin Roman, care a afirmat că decizia CCR este „făcătură marca PSD”, care urmărește ca Marcel Ciolacu să ajungă într-un tur doi cu preşedintele și candidatul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) la prezidențiale, George Simion. La rândul său, Simion a scris într-o postare că „orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales”, menționând în comentarii că se se aşteaptă ca astăzi sau zilele următoare „să păţească acelaşi lucru” ca și Diana Șoșoacă.
Un alt candidat la prezidențiale - președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă (președintele PNL), a declarat că nu comentează deciziile CCR, întrucât acestea trebuie doar respectate, precizând că „românii înțeleg când cineva dorește puterea absolută în stat” - făcând trimitere la PSD.
Purtătorul de cuvânt al social-democraților, senatorul Lucian Romaşcanu, a afirmat că „PSD nu are și nu a avut nicio implicare în justiție”, după care partidul a transmis un comunicat în care se menționează că CCR trebuie „să prezinte rapid motivele” care au stat la baza deciziei de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă.
Amintim că primul tur al scrutinului prezidențial de peste Prut va avea loc pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea tur este programat pe 8 decembrie. Între cele două tururi, pe 1 decembrie, au fost fixate alegerile parlamentare.
Despre Diana Șoșoacă
Potrivit publicației Recorder, Diana Iovanovici-Șoșoacă este de profesie avocat. Fosta senatoare română, acum membră în noua legislatură a Parlamentului European, s-a făcut remarcată la începutul pandemiei de Coronavirus, când sfida măsurile de protecție sanitară și susținea mesaje conspiraționiste.
Diana Șoșoacă a fost aleasă în Parlament pe listele AUR în 2020. Atunci, apropiată de George Simion, se număra printre cei mai vocali reprezentanți ai formațiunii. La mai puțin de un an distanță, aceasta a fost exclusă din grupul parlamentar AUR, iar oficialii partidului s-au delimitat de senatoare. Peste câteva luni, Șoșoacă a anunțat că face parte dintr-un nou partid: S.O.S. România.
Activitatea Dianei Șoșoacă din ultimii ani s-a rezumat în mare parte la scandaluri, conspirații rostite chiar de la tribuna Parlamentului României, critici în adresa Ucrainei și frecvente întâlniri cu oficiali ruși la Ambasada Federației de la București. Politiciana de peste Prut a sărbătorit ziua națională a Rusiei la Ambasada Kremlinului de la București, iar anterior a susținut inclusiv faptul că România trebuie să recupereze așa-numite teritorii „furate de către Ucraina”.