Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) este nemulțumit de modul în care noua reformă a salarizării bugetarilor tratează remunerarea procurorilor și cere modificarea proiectului. Unul dintre argumentele aduse de Consiliu este diferența de aproape 12 mii de lei dintre salariul de bază al unui procuror teritorial în 2026 și suma care ar rezulta, potrivit unui calcul orientativ al CSP, dacă salariul ar fi fost ajustat succesiv în funcție de inflație.

Potrivit datelor prezentate de CSP, salariul de bază luat drept exemplu pentru un procuror dintr-o procuratură teritorială este, în 2026, de 23.328 de lei. În scenariul în care valoarea de referință ar fi fost actualizată succesiv cu rata inflației, suma ar fi ajuns la 35.284 de lei. Diferența calculată este de 11.956 de lei pe lună, adică aproape 12 mii de lei.

CSP subliniază însă că această diferență nu reprezintă o restanță salarială și nici o sumă pe care statul ar trebui să o achite retroactiv procurorilor. Calculul este prezentat pentru a ilustra efectul inflației asupra puterii de cumpărare și pentru a argumenta necesitatea unui mecanism clar de actualizare a salariilor.

Subiectul a fost discutat în ședința publică din 24 septembrie, când Consiliul a examinat versiunea revizuită a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. CSP constată că Ministerul Finanțelor a ținut cont de o parte dintre propunerile formulate anterior, dar consideră că problema principală privind salarizarea procurorilor nu a fost soluționată.

În centrul nemulțumirilor se află mecanismul de ajustare anuală a valorii de referință. CSP invocă Hotărârea Curții Constituționale din 8 august 2023, potrivit căreia această valoare trebuie ajustată anual, având în vedere cel puțin rata medie anuală a inflației la momentul adoptării bugetului de stat pentru anul următor.

Consiliul consideră că formula propusă în proiectul revizuit nu garantează suficient aplicarea acestei hotărâri și solicită introducerea expresă în legislație a unui mecanism de actualizare a remunerării procurorilor.

O altă problemă semnalată este diferența dintre salarizarea procurorilor și cea a judecătorilor care activează la niveluri instituționale comparabile. CSP precizează că nu solicită automat salarii identice, dar susține că diferențele trebuie să poată fi explicate prin criterii obiective, precum responsabilitatea, complexitatea activității și importanța funcției.

În cazul procuraturilor teritoriale, diferența față de judecătorii de la nivelul corespunzător era de șase clase de salarizare în versiunea inițială a reformei. În proiectul revizuit aceasta a fost redusă la cinci clase, în timp ce CSP propune ca decalajul să fie de cel mult două clase.

Consiliul argumentează că procuraturile teritoriale duc o parte substanțială din activitatea de urmărire penală și reprezintă principala cale de intrare în profesie, iar dificultățile de recrutare și menținere a personalului trebuie luate în calcul atunci când este stabilită remunerarea.

CSP solicită și reanalizarea salariilor pentru procurorii din Procuratura Generală, pentru funcțiile de conducere din oficiile teritoriale, precum și a raportului dintre funcțiile din CSP și Consiliul Superior al Magistraturii și dintre Procuratura Generală și Curtea Supremă de Justiție.

Consiliul recunoaște că reforma salarizării trebuie raportată la posibilitățile bugetului de stat, dar insistă că remunerarea procurorilor reprezintă și o garanție a independenței funcției. Din acest motiv, CSP cere ca noua reformă să prevadă un mecanism explicit, predictibil și aplicabil anual pentru ajustarea salariilor în raport cu inflația.