Criză fără precedent: economia și viața oamenilor din stânga Nistrului

Criză fără precedent: economia și viața oamenilor din stânga Nistrului - la un minim istoric al sărăciei

Regiunea din stânga Nistrului se află într-o situație critică, confruntându-se cu cea mai profundă criză economică și socială din ultimele două decenii și jumătate. Potrivit analizei realizate de expertul Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”, anul 2025 marchează un punct de cotitură pentru regiune, caracterizat de scăderi masive ale producției industriale, venituri tot mai mici pentru populație și exporturi în prăbușire.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s‑a prăbușit, PIB‑ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația, atât salariații, cât și pensionarii, trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu”, afirmă Ioniță.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în stânga Nistrului a scăzut la aproximativ 3,8 mii de dolari, față de 8,4 mii de dolari pe malul drept, consolidând decalajul economic dintre cele două maluri. În termeni procentuali, economia regiunii a înregistrat o contracție de cel puțin 18%, cea mai severă din ultimii 25 de ani. Această prăbușire nu este doar numerică, ci reflectă dezechilibre structurale profunde în industrie, comerț și sectorul energetic.

„Declinul economic al stângii Nistrului nu este doar o cifră pe hârtie. El se simte în viața de zi cu zi a oamenilor - salariile sunt mici, pensiile insuficiente, iar perspectivele pentru tineri sunt tot mai limitate”, explică Ioniță.

Sectorul industrial, odată motorul economiei regionale, a înregistrat o scădere dramatică: producția industrială s‑a redus cu peste 30% într-un singur an, iar nivelul actual este de doar aproximativ 75% din cel din 1989. Companiile mari, în special cele din metalurgie și energie, se confruntă cu dificultăți majore din cauza dependenței de gazul natural din Federația Rusă și a costurilor crescute.

„Problemele energetice și lipsa investițiilor externe au transformat industria într-un sector fragil, care nu mai poate susține nivelul de trai al populației așa cum o făcea acum 20 de ani”, subliniază expertul.

Salariul mediu lunar în stânga Nistrului a fost de aproximativ 7.800 de lei, de peste două ori mai mic decât în partea dreaptă a Nistrului (peste 15.700 de lei). Pensia medie a fost sub 1.900 de lei, ceea ce afectează direct cei mai vulnerabili cetățeni, spune expertul. În plus, inflația a atins 14,7%, aproape dublu față de ritmul de 7% pe malul drept. Această scădere a puterii de cumpărare accentuează dificultățile cotidiene ale locuitorilor.

„Oamenii resimt această criză la fiecare pas. Prețurile cresc, veniturile nu țin pasul, iar cei mai mulți nu mai pot acoperi nici nevoile de bază,” mai explică Ioniță.

Exporturile regiunii au scăzut la un minim istoric de 436 de milioane de dolari în 2025. În plus, structura acestora s-a modificat semnificativ: majoritatea mărfurilor sunt acum exportate către malul drept al Nistrului și piețele UE, în timp ce relațiile tradiționale comerciale cu Federația Rusă au fost drastic diminuate. Acest lucru pune în pericol și sectoarele locale care depind de aprovizionarea externă și de piețele tradiționale.

Criza nu afectează doar cifrele macroeconomice. Ea are efecte directe asupra nivelului de trai, accesului la servicii și oportunităților pentru tineri. Locuitorii se confruntă cu dificultăți majore în a-și asigura necesitățile de bază, iar migrația forței de muncă către malul drept sau alte țări a început să devină o realitate tot mai accentuată.

„Această criză este mai profundă decât orice a fost în ultimii 25 de ani. Dacă nu se iau măsuri urgente, consecințele sociale și economice se vor accentua în următorii ani”, avertizează analistul.

Redresarea regiunii depinde de o combinație de factori, spune expertul. Printre acestea se numără: investiții în infrastructură și industrie, stabilitate energetică și politici care să reducă decalajele sociale și economice față de malul drept. Până atunci, locuitorii stângii Nistrului rămân vulnerabili la efectele acestei crize profunde, iar autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului urmăresc cu atenție evoluția situației, mai adaugă Ioniță.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a înaintat Guvernului Republicii Moldova un set de 16 recomandări menite să prevină colapsul energetic și economic din regiunea transnistreană și să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Un raport efectuat de instituție evidențiază că sistarea unilaterală a livrărilor de gaze naturale de către concernul „Gazprom” a generat un deficit sever de gaze, energie termică și electricitate, care a afectat accesul populației la servicii esențiale, sănătate, educație și siguranța socială. Lipsa infrastructurii alternative și imposibilitatea autorităților de a interveni direct în regiunea transnistreană au amplificat impactul crizei.