Criza din Strâmtoarea Ormuz: de ce a decis Iranul să închidă brusc ruta maritimă strategică

Iranul a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, invocând „încălcări repetate ale încrederii” din partea Statelor Unite. Decizia a fost precedată de o scurtă perioadă în care Teheranul permisese reluarea tranzitului pe această cale strategică.

Președintele american Donald Trump a minimalizat impactul măsurii, afirmând că Statele Unite nu se vor lăsa „șantajate” și că piața energetică globală va rămâne stabilă în ciuda tensiunilor.

Potrivit autorităților iraniene, blocajul ar urma să rămână în vigoare până la ridicarea restricțiilor impuse de Washington asupra porturilor iraniene. În acest context, armistițiul anunțat anterior este așteptat să expire miercuri, scrie Hotnews.

Situația din zonă a generat perturbări semnificative în transportul maritim. Surse din industrie citate de Reuters arată că aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic, în timp ce armatorii evită traversarea strâmtorii din motive de securitate.

Un oficial iranian a declarat pentru CNN că Teheranul ar putea prioritiza tranzitul navelor care plătesc taxe pentru trecerea prin zonă, ceea ce ridică noi semne de întrebare privind siguranța navigației.

În paralel, au fost raportate incidente maritime. Potrivit The New York Times, două nave sub pavilion indian s-au întors din drum, iar alte rapoarte indică atacuri asupra unor petroliere și nave comerciale în apropierea strâmtorii. Autoritățile maritime britanice au confirmat primirea unor informații privind atacuri asupra unui petrolier și a unei nave container.

Datele companiei de monitorizare Kpler arată că înainte de anunțul închiderii, mai multe nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, însă traficul s-a redus brusc după escaladarea tensiunilor.

Analiștii citați de Sky News și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susțin că schimbarea de poziție a Iranului ar putea fi legată de influența Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care ar fi preluat controlul asupra strategiei de negociere și răspuns militar.

În același timp, presa iraniană apropiată de IRGC a relatat că Teheranul a refuzat noi negocieri cu Statele Unite, acuzând „cereri excesive” din partea Washingtonului.

Tensiunile sunt amplificate și de declarațiile liderilor iranieni, care avertizează că marina țării dispune încă de capabilități de ripostă, inclusiv flote de ambarcațiuni rapide și echipamente militare capabile să vizeze nave comerciale.

Într-un discurs televizat, oficiali iranieni au prezentat situația ca pe o victorie strategică și au susținut că Iranul rămâne deschis negocierilor, dar pregătit să răspundă „cu toată forța” în cazul unor noi atacuri sau presiuni.

În acest context, experții avertizează că blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea avea efecte asupra pieței globale de petrol și asupra securității transportului maritim internațional.