Coșernița spune „nu” amalgamării cu Boșcana, după ce opțiunea susținută de peste 98% dintre participanții la consultări - unirea cu Vadul lui Vodă - nu a fost acceptată. Autoritățile locale susțin că oamenii nu vor să repete experiența unei administrări comune cu Boșcana, prin care cele două localități au mai trecut în anii ’90, și cer ca voința comunității să fie luată în calcul în procesul de reorganizare administrativă, transmite Congresul Autorităților Locale.

Primarul satului Coșernița, Fiodor Țipa, afirmă că preferința locuitorilor pentru Vadul lui Vodă a fost exprimată clar în cadrul consultărilor. Demersul nu a avut însă finalitatea dorită, după ce Consiliul local Vadul lui Vodă a respins solicitarea. Potrivit autorităților din Coșernița, au fost respinse și solicitările celorlalte primării care intenționau să se unească cu orașul.

În aceste condiții, una dintre variantele rămase este amalgamarea cu comuna Boșcana. O asemenea perspectivă provoacă însă nemulțumiri la Coșernița.

„Oamenii din Coșernița vor cu Vadul lui Vodă. Noi am trecut prin amalgamarea cu Boșcana și am văzut că nu a fost în favoarea satului nostru. Este dureros să se discute despre închiderea primăriei, pentru că aici, în sat, se fac lucruri importante pentru comunitate”, a declarat Fiodor Țipa.

Primarul susține că localitatea a demonstrat că poate atrage bani și realiza proiecte fără să depindă în totalitate de structurile raionale. Printre exemplele invocate se numără redeschiderea grădiniței, amenajarea unui Centru pentru Tineret, în incinta căruia funcționează și punctul medical, dar și asfaltarea unor drumuri cu fonduri atrase din exterior.

„Grădinița a fost redeschisă și funcționează. A fost construit un Centru pentru Tineret, care găzduiește și punctul medical. Drumurile au fost asfaltate prin atragerea de fonduri externe, nu prin Consiliul raional. Agenții economici locali contribuie la dezvoltarea comunității. Noi ne descurcăm singuri”, spune edilul.

Pentru administrația locală, disputa nu se rezumă însă la locul unde va funcționa primăria după o eventuală reorganizare. Fiodor Țipa susține că pierderea autonomiei administrative ar putea însemna și o diminuare a capacității satului de a decide asupra propriilor priorități.

„Primăria trebuie să rămână aici, pentru că altfel satul riscă să-și piardă identitatea și să fie marginalizat”, afirmă primarul.

Edilul precizează că nu respinge ideea unei reforme administrativ-teritoriale, dar consideră că aceasta trebuie făcută pornind de la interesele și opțiunile comunităților, nu prin impunerea unor formule pe care localnicii nu le susțin.

Potrivit autorităților, Republica Moldova ar putea ajunge la 292 de primării după alegerile locale din 2027, în urma reorganizării administrației publice locale. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat miercuri, 2 septembrie, bilanțul etapei de amalgamare voluntară, încheiate pe 31 august. În total, 561 de primării au adoptat decizii finale de unire, iar alte 254 trec la etapa de amalgamare normativă.

Cele 561 de primării reprezintă aproximativ 63% din totalul primăriilor care pot participa la proces. Numai în luna august, circa 150 au ajuns la decizii finale, după negocieri între administrațiile locale. Alexei Buzu a precizat că, din cele 892 de primării existente, 890 pot participa la amalgamarea voluntară. Excepție fac municipiile Chișinău și Bălți. Primăriile cu peste 3.000 de locuitori nu au obligația de a intra în proces.

Pe parcursul etapei voluntare, 788 de consilii locale au adoptat în total 1.226 de decizii privind amalgamarea. Acestea includ diferite etape ale procedurii, nu doar hotărârile finale de unire.

Amalgamarea primăriilor: 63% au decis să se unească. Alexei Buzu anunță stimulente de 4,5 miliarde de lei

Republica Moldova ar putea ajunge la 292 de primării după alegerile locale din 2027, în urma reorganizării administrației publice locale. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat miercuri, 2 septembrie, bilanțul etapei de amalgamare voluntară, încheiate pe 31 august. În total, 561 de primării au adoptat decizii finale de

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Termenul pentru inițierea amalgamării voluntare a fost 31 iulie. Administrațiile care începuseră procedurile au avut la dispoziție și luna august pentru adoptarea deciziilor finale.

În aprilie, Parlamentul a aprobat simplificarea procedurii, inclusiv eliminarea limitei de 25 de kilometri dintre localitățile care se unesc. Modificările prevăd și posibilitatea păstrării punctelor locale de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiți să meargă la noul centru administrativ pentru fiecare solicitare.

Amalgamarea presupune unirea mai multor administrații locale într-o singură primărie. În etapa voluntară, comunitățile decid asupra unirii, iar în cea normativă reorganizarea este stabilită prin lege.