Competențele organelor de anchetă privind dosarele complexe de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată au fost modificate. Parlamentul a votat astăzi în lectura a doua un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, care urmărește fortificarea mecanismelor de combatere a acestor infracțiuni și îndeplinirea obligațiilor asumate de R. Moldova în cadrul Agendei de Reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană.

CNA se va concentra pe dosarele mari de fraudă bancară și fonduri UE

Potrivit noilor prevederi, Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga cazurile de fraudă bancară și cele care implică prejudicii majore, stabilite în funcție de un prag de 250 de salarii medii lunare. Cazurile cu prejudicii mai mici vor fi direcționate către organele fiscale.

Autorii proiectului susțin că această delimitare va permite instituției să își concentreze resursele pe dosarele complexe de corupție, în special cele care vizează gestionarea fondurilor externe și a resurselor provenite din bugetul Uniunii Europene.

De asemenea, CNA va avea competența de a investiga infracțiunea de spălare a banilor ca infracțiune autonomă.

La nivel instituțional, proiectul prevede și introducerea unei funcții suplimentare de director adjunct, precum și limitarea mandatului directorului CNA la cel mult două mandate.

Procuratura Anticorupție va prelua exclusiv „marea corupție”

Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt. În această categorie sunt incluși președintele R. Moldova, președintele Parlamentului, deputații, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecătorii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Potrivit autorilor, restrângerea competenței PA este necesară pentru a garanta investigații independente și imparțiale, prevenind conflictele de interese, situațiile de autocontrol instituțional și influențele asupra procesului penal. Un alt motiv invocat este consolidarea încrederii publice în instituțiile statului.

PCCOCS scapă de dosarele minore. Ce revine Fiscului și Vămii?

O altă modificare vizează Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Din competența acesteia vor fi excluse infracțiunile minore sau cele cu grad redus de complexitate, instituția urmând să se axeze pe cazuri de terorism, infracțiuni comise de organizații criminale și alte dosare de gravitate deosebită.

În schimb, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor prelua investigarea infracțiunilor economico-financiare și vamale cu prejudicii sub 2,5 milioane de lei, sub coordonarea PCCOCS.

Schimbări în Codul de procedură penală

Modificările includ și actualizări ale Codului de procedură penală, menite să uniformizeze practica judiciară și să clarifice regimul contestării măsurilor preventive.

Astfel, documentul clarifică faptul că toate hotărârile instanței privind măsurile preventive pot fi contestate în orice etapă a procesului, până la pronunțarea unei decizii pe fond. Anterior, un vid legislativ permitea contestarea doar a anumitor hotărâri, ceea ce dezavantaja procurorii.

Noile reglementări vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Critici din partea CRJM

Recent, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) le-a expediat deputaților o notă în care le-a solicitat să nu voteze în grabă modificările propuse, invocând că acestea „depășesc simpla clarificare a competențelor și schimbă semnificativ arhitectura instituțională a sistemului anticorupție”.

„Acest proiect de lege mută centrul de greutate al luptei anticorupție de la PA – o instituție care se bucură de mai multă independență și care este evaluată extern – către CNA – o instituție care joacă un rol important, însă nu are aceleași garanții de independență, având o conducere numită politic, prin Parlament”, a declarat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.

Potrivit Teleradio-Moldova, președintele Parlamentarului, Igor Grosu, a menționat înainte de ședința Parlamentului din 11 iunie că inițiativa a fost consultată cu experții din domeniul justiției, inclusiv cu experți europeni, și că a fost identificată o formulă de compromis pentru a continua procesul legislativ.

Totodată, Grosu afirmase că riscurile invocate de CRJM vor fi analizate suplimentar înainte de votul final.

Potrivit ZdG, la începutul lunii mai curent, directorul CNA, Alexandru Pînzari, atenționase că instituția pe care o conduce nu are suficiente capacități și nici destui angajați pentru a investiga infracțiunile financiare legate de fondurile europene.