Chișinăul își sărbătorește astăzi, 14 octombrie, Hramul, de Acoperământul Maicii Domnului. Anul acesta, sărbătoarea are o semnificație aparte, întrucât capitala marchează 590 de ani de la prima atestare documentară. În centrul orașului vor avea loc concerte, spectacole, târguri și activități pentru copii, iar circulația rutieră este restricționată pe mai multe străzi.

Manifestările au început de dimineață cu Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”. De la ora 10:30, în scuarul Catedralei, va avea loc inaugurarea festivităților, în cadrul programului artistic „Rugă pentru Chișinău”, cu participarea mai multor coruri și interpreți.

În Piața Marii Adunări Naționale, concertele vor începe la ora 14:00, cu spectacolul „Mărgăritare – Copiii cântă orașul”, susținut de elevii școlilor de arte din capitală. De la ora 17:00, publicul va putea urmări programul muzical „Chișinău, la mulți ani!”, dedicat muzicii retro. Seara va continua cu „Hora Chișinăului”, de la ora 19:45. Pe scenă sunt așteptați, printre alții, Zdob și Zdub, Lupii lui Calancea, Orchestra Fraților Advahov, Zinaida Julea, Natalia Barbu și Pașa Parfeni.

Pe parcursul zilei, în centrul capitalei vor fi amenajate târguri cu produse autohtone, zone gastronomice și spații de divertisment pentru copii.

Programul complet al Hramului Chișinăului, cu orele și locurile în care se vor desfășura evenimentele, poate fi consultat aici.

Mesajul primarului Ion Ceban

Cu ocazia sărbătorii, primarul capitalei, Ion Ceban, a transmis un mesaj de felicitare locuitorilor, în care a vorbit despre legătura oamenilor cu orașul și despre viitorul Chișinăului. Primarul le-a mulțumit chișinăuienilor pentru contribuția lor la dezvoltarea orașului și a subliniat că fiecare locuitor are un rol în viața capitalei.

„Dragi chișinăuieni, De aproape 7 ani suntem împreună. La bine și la rău, la sărbători și în crize, la bucurie și la necaz, dar în fiecare zi. Astfel, am ajuns să ne cunoaștem mai bine, chiar foarte bine! Ceea ce știu cu siguranță este că fiecare dintre noi încearcă să facă acest oraș mai frumos, mai bun, mai modern, un oraș în care să ne trăiască mai bine copiii și părinții. Pentru că un oraș trăiește prin oamenii lui. De Hram, în anul în care Chișinăul împlinește 590 de ani, vă mulțumesc pentru tot ceea ce aduceți bun în viața orașului nostru. Îmi doresc să ne fie tuturor drag să trăim aici, să ne creștem copiii și, împreună, să ne facem planuri de viitor.

Chișinău este orașul oamenilor. Oameni calzi. Oameni care muncesc. Oameni care creează. Oameni care au rămas. Oameni care au plecat și se întorc. Oameni care îl numesc, simplu, acasă.

Eu sunt Chișinău. Și tu ești Chișinău! Haideți să construim împreună viitorul orașului. La mulți ani, Chișinău!”, a transmis edilul capitalei.

Restricții de circulație în centrul capitalei

Amintim că, în contextul manifestărilor de Hram, circulația rutieră este suspendată pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între străzile Vasile Alecsandri și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Restricțiile au intrat în vigoare în seara zilei de 13 octombrie, la ora 21:00, și vor fi menținute până pe 15 octombrie, la ora 05:00.

Mai multe rute de troleibuz și autobuz circulă pe trasee modificate, inclusiv prin introducerea unei rute temporare, 10A. Șoferii și călătorii sunt îndemnați să țină cont de aceste schimbări atunci când își planifică deplasările prin centrul orașului.

De la un sat de pe malul Bâcului la capitala Republicii Moldova

Istoria Chișinăului începe cu mult înainte ca acesta să devină orașul pe care îl cunoaștem astăzi. Prima mențiune scrisă a numelui său datează din 17 iulie 1436, într-un document emis la Vaslui de domnitorii Moldovei, Ilie și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun. În acel act, prin care erau confirmate mai multe proprietăți ale logofătului Oancea, apare denumirea „Cheșenăul lui Acbaș”, folosită pentru a descrie un loc din apropierea râului Bâc. Aceasta este prima dovadă scrisă cunoscută despre Chișinău, dar nu înseamnă că așezarea a apărut atunci. Descoperirile arheologice arată că teritoriul actualei capitale era locuit cu mult înainte de secolul al XV-lea.

În 1466, numele Chișinăului apare într-un alt document, emis de Ștefan cel Mare, în legătură cu o proprietate de lângă Fântâna Albișoara. Mai târziu, în 1576, localitatea este descrisă drept un sat de pe Bâc, aflat în ținutul Lăpușnei. De-a lungul timpului, așezarea s-a dezvoltat într-un târg, unde oamenii făceau comerț și practicau diferite meșteșuguri.

O schimbare majoră a venit după 1812, când teritoriul dintre Prut și Nistru a fost anexat de Imperiul Rus. În 1818, Chișinăul și-a consolidat statutul de centru administrativ al Basarabiei. Orașul a început să se extindă, au apărut străzi noi, clădiri administrative, școli și instituții culturale. Din această perioadă datează și câteva dintre simbolurile arhitecturale ale capitalei: Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, construită în anii 1830, și Arcul de Triumf, ridicat în 1841. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Chișinăul avea deja transport urban și numeroase clădiri care îi defineau centrul.

Orașul a trecut apoi prin alte schimbări importante. În 1918, odată cu Unirea Basarabiei cu România, Chișinăul a devenit unul dintre marile centre urbane ale țării. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, o parte importantă a orașului a fost distrusă, urmând reconstrucția și extinderea sa în perioada sovietică. Din 1991, odată cu declararea independenței Republicii Moldova, Chișinăul este capitala statului independent și principalul său centru politic, economic și cultural.

Cei 590 de ani sunt calculați de la prima atestare documentară, marcată pe 17 iulie. Hramul orașului este sărbătorit însă pe 14 octombrie, de Acoperământul Maicii Domnului, o tradiție religioasă devenită, în timp, și o sărbătoare a întregii capitale.