Avocatul Poporului, Ceslav Panico, cere autorităților să amâne intrarea în vigoare a Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, până când vor fi create condițiile necesare pentru aplicarea acesteia. Ombudsmanul susține că reforma este necesară, însă există riscul ca noile cerințe să afecteze atât dreptul la muncă al specialiștilor cu experiență, cât și accesul oamenilor la servicii psihologice.

Propunerile au fost transmise Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Sănătății, după ce un grup de specialiști din psihologie, psihoterapie, consiliere psihologică și psihopedagogie s-a adresat Avocaților Poporului, invocând o posibilă ingerință în dreptul la muncă și în exercitarea liberă a profesiei.

În urma examinării sesizării și a consultărilor cu reprezentanți ai mediului academic, instituțiilor de cercetare, societății civile și autorităților, Ombudsmanul a constatat riscuri atât pentru profesioniști, cât și pentru beneficiarii serviciilor psihologice.

Astfel, Avocatul Poporului recomandă amânarea intrării în vigoare a Legii nr. 103/2025, prin modificarea articolului 35, până la constituirea funcțională a Colegiului Național al Psihologilor, elaborarea Registrului psihologilor și aprobarea standardelor necesare. În această perioadă, specialiștii ar urma să aibă posibilitatea de a se conforma noilor cerințe sau de a se recalifica.

Ombudsmanul propune și constituirea unui grup mixt de lucru al Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Sănătății, care să clarifice competențele cabinetelor psihologice și modul în care beneficiarii trebuie referiți către servicii medicale sau specializate.

Potrivit Avocatului Poporului, este necesară și stabilirea unui mecanism public de control privind eliberarea, evidența și retragerea licențelor sau a dreptului de exercitare a profesiei.

„Situația este cu atât mai importantă cu cât, conform datelor statistice ale Ministerului Sănătății, în Republica Moldova, în anul 2025, au fost înregistrate 265 de cazuri de suicid. La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății raportează anual peste 720.000 de decese prin sinucidere, aceasta fiind a treia cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Țările cu venituri mici și medii înregistrează aproximativ 73% din totalul cazurilor. Serviciile oferite de psihologi, precum consilierea sau psihoterapia, au un impact direct asupra sănătății mintale și stării emoționale a oamenilor”, se arată în comunicatul Ombudsmanului.

Avocatul Poporului susține că modernizarea profesiei de psiholog trebuie să fie realizată fără a crea întreruperi în furnizarea serviciilor și fără a afecta nejustificat dreptul la muncă al specialiștilor care activează deja în domeniu.

Amintim că, în mai 2025, Parlamentul a adoptat Legea privind exercitarea profesiei de psiholog. Documentul stabilește reguli pentru activitatea psihologilor din sectorul public și privat, introduce standarde de calitate și principii deontologice și reglementează mai multe tipuri de servicii și activități, inclusiv asistența și evaluarea psihologică, psihoterapia și supervizarea.

Legea prevede și trei trepte de specializare profesională - psiholog practicant, psiholog specialist și psiholog principal - și stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească specialiștii pentru a avansa la fiecare nivel.

Totodată, Republica Moldova va avea, pentru prima dată, un Colegiu Național al Psihologilor, care va reprezenta comunitatea profesională și va supraveghea respectarea standardelor profesionale și de etică. Acesta va funcționa ca organizație profesională nonprofit de drept public, cu sediul în municipiul Chișinău și cu trei filiale teritoriale: Nord, Centru și Sud.

Termenul în care psihologii se pot înregistra pe platforma electronică dedicată constituirii Colegiului Național al Psihologilor se va încheia la 30 noiembrie 2026.