Astăzi se împlinesc șaisprezece ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009

Astăzi se împlinesc 16 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, când mii de oameni, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului pentru a-și manifesta dezacordul față de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie, când Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM) a câștigat alegerile, obținând astfel a treia oară consecutiv majoritatea în Legislativ.

Manifestațiile pașnice, începute din 6 aprilie, au degenerat a doua zi în acțiuni violente. Unii manifestanți, despre care se spune că ar fi fost provocatori, au pătruns în Parlament și în Președinție, incendiind cele două clădiri. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene, acțiuni la care protestatarii au răspuns cu un „bombardament” cu pietre. Spre seară, când situația deja se calmase, forțele de ordine au intervenit să curețe străzile de manifestanții care încă nu plecaseră acasă. Sute de tineri au fost reținuți și trecuți în comisariate prin „coridoarele morții”.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM

Totuși, unii tineri nu s-au mai întors acasă vii. Printre aceștia se numără Valeriu Boboc, în vârstă de 23 de ani, care a fost ucis în bătaie de către polițiști chiar în fața Guvernului. Lovitura fatală a fost aplicată de Ion Perju, care, deși a fost condamnat, nu a mai ajuns după gratii. Alți tineri au fost găsiți fără suflare cu urme de moarte violentă, însă decesele acestora nu au fost legate niciodată oficial cu protestele din 7 aprilie.

La un deceniu și jumătate, responsabilii pentru dezordinile în masă nu au fost găsiți, rămânând mai multe întrebări decât răspunsuri.

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 10 cauze legate de evenimentele din 7 aprilie, iar alte câteva zeci de cereri sunt pe lista de așteptare, potrivit Teleradio-Moldova. Până acum, statul a achitat circa 5 milioane de lei sub formă de despăgubiri, inclusiv în urma unor înțelegeri amiabile cu tinerii torturați.

Potrivit datelor oficiale, în 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat din materialele apărute în presă sau declarațiile victimelor, iar în alte 71 de cazuri au fost pornite dosare penale – majoritatea pentru tortură, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu.