Anul 2025 a fost cel mai sângeros pentru civilii din Ucraina de la începutul războiului, în 2022. Cel puțin 2.514 persoane au murit și alte 12.142 au fost rănite în urma atacurilor legate de conflict, arată datele prezentate de Misiunea ONU pentru monitorizarea drepturilor omului în Ucraina (HRMMU). Aproximativ 97% dintre victime au fost înregistrate pe teritoriile aflate sub controlul autorităților ucrainene, în urma atacurilor lansate de forțele ruse.

Potrivit raportului, numărul total al victimelor civile în 2025 a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% mai mare față de 2023. Datele prezentate de ONU pentru anul 2024 indică 2.088 de civili uciși și 9.138 răniți. În 2023, bilanțul a fost de 1.974 de morți și 6.651 de răniți.

„Această creștere reprezintă o deteriorare gravă a nivelului de protecție a civililor. Nu vorbim doar despre intensificarea luptelor pe linia frontului, ci și despre folosirea tot mai frecventă a armelor cu rază lungă de acțiune, care expun civilii din toată țara unor riscuri majore”, a declarat șefa HRMMU, Danielle Bell.

Cele mai afectate au fost zonele din apropierea frontului, unde s-au înregistrat 63% din totalul victimelor. Persoanele în vârstă au fost printre cele mai vulnerabile. Potrivit datelor, peste 45% dintre civilii uciși în aceste regiuni aveau peste 60 de ani, deși această categorie reprezintă doar un sfert din populația Ucrainei.

Raportul mai arată că atacurile cu drone de mică distanță au crescut cu 120% față de anul precedent, provocând sute de decese și mii de răniți. Multe localități din apropierea frontului au devenit practic imposibil de locuit, iar evacuările și intervențiile medicale de urgență au fost adesea blocate din cauza pericolului constant.

În același timp, folosirea intensificată a rachetelor și a munițiilor de lungă distanță a dus la creșterea numărului de victime și în marile orașe. Aceste arme au provocat 35% din totalul victimelor civile din 2025. Unul dintre cele mai grave atacuri a avut loc în noiembrie, la Ternopil, unde au murit cel puțin 38 de civili, inclusiv opt copii. La Kiev, un atac din 31 iulie a provocat cel mai mare număr de victime din capitală de la începutul invaziei, provocând moasrtea a 32 de persoane și 170 de răniți, cel mai grav bilanț în capitală de la începutul invaziei.

ONU mai atrage atenția asupra reluării atacurilor masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, începând cu octombrie 2025. Bombardamentele au provocat pene de curent de durată, lipsă de apă și încălzire, afectând grav populația, mai ales în contextul temperaturilor scăzute din iarna acestui an.

„Consecințele războiului nu mai sunt limitate la linia frontului. Ele se simt acum în toată țara. În condiții de ger, lipsa electricității, a apei și a căldurii pune viețile civililor în pericol direct”, a subliniat Danielle Bell.

Raportul menționează că autoritățile ruse susțin, la rândul lor, că atacurile ucrainene ar fi provocat victime civile în Federația Rusă, însă ONU precizează că nu poate verifica independent aceste cifre din cauza lipsei accesului pe teren.

Războiul din Ucraina a început pe 24 februarie 2022, când Federația Rusă a lansat o invazie militară la scară largă asupra Ucrainei.

Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu condamnă atacul rusesc cu racheta Oreșnik asupra Ucrainei

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu au condamnat ferm atacul lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei, în care a fost folosită racheta balistică Oreșnik. Într-un mesaj public pe paltforma X, Maia Sandu a subliniat că loviturile au vizat infrastructura energetică și locuințe civile, avertizând asupra riscurilor extinderii

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram