Parlamentul a făcut primul pas spre cea mai amplă reformă a sistemului electoral din UTA Găgăuzia din ultimii ani. Deputații au aprobat, în prima lectură, modificările la Codul Electoral care schimbă regulile de organizare a alegerilor din autonomie, introduc un Consiliu Electoral aflat sub coordonarea Comisiei Electorale Centrale și stabilesc noi condiții pentru candidații la funcția de bașcan, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române, transmite Moldova 1.

Inițiativa, promovată de deputații PAS în urma unei hotărâri a Curții Constituționale, a provocat dezbateri aprinse în plen și reacții critice din partea opoziției și a autorităților de la Comrat, care acuză Chișinăul că intervine în autonomia regiunii.

Cea mai importantă schimbare vizează modul în care vor fi aleși deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei. Actualul sistem majoritar, bazat pe circumscripții uninominale, va fi înlocuit cu unul proporțional, similar celui folosit la alegerea consiliilor locale și a Parlamentului Republicii Moldova.

Totuși, tranziția nu va fi una imediată. Pentru a evita modificarea regulilor în pragul scrutinului, alegerile programate pentru 15 noiembrie 2026 se vor desfășura, pentru ultima dată, după sistemul actual. Noul mecanism electoral va fi aplicat începând cu următorul scrutin pentru Adunarea Populară.

Un alt element-cheie al reformei este constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, instituție care va funcționa sub coordonarea CEC de la Chișinău și va avea între șapte și 11 membri. Tot CEC va desemna președintele acestei structuri, care va organiza procesele electorale din autonomie.

Proiectul introduce și reguli noi privind exercitarea dreptului de vot. Astfel, alegătorii vor putea vota în baza domiciliului sau reședinței temporare doar dacă aceasta a fost înregistrată cu cel puțin trei luni înainte de data scrutinului.

În plenul Parlamentului, deputata PAS Larisa Voloh a respins acuzațiile potrivit cărora modificările ar limita autonomia Găgăuziei și a insistat că scopul proiectului este uniformizarea legislației electorale la nivel național.

„Proiectul discutat astăzi nu este despre cine va câștiga sau cine va pierde alegerile în autonomia găgăuză. (…) Nimeni nu ia autonomiei Găgăuzia dreptul oamenilor de a-și alege reprezentanții sau să le schimbe identitatea. Noi facem ceea ce este firesc pentru un stat de drept: construim un cadru electoral clar, coerent și constituțional. Nu putem avea o democrație cu două viteze. O singură Constituție, un singur stat, o singură democrație”, a declarat deputata.

Colega sa de partid, Natalia Davidovici, a argumentat că actualul sistem uninominal favorizează fraudele și cumpărarea voturilor în circumscripțiile mici.

„Astăzi, într-un sat poți deveni deputat cu doar 150 de voturi, iar în altul ai nevoie de 1.500. Acest sistem creează posibilitatea de a cumpăra, la propriu, un mandat. Schimbările propuse fac ca fiecare vot să conteze aproape la fel și împiedică accesul în Adunarea Populară prin coruperea unui număr restrâns de alegători”, a afirmat aceasta.

Davidovici a respins și acuzațiile potrivit cărora Chișinăul ar încerca să reducă autonomia regiunii.

„Chișinăul nu vrea să distrugă autonomia. Vrea să o smulgă din ghearele celor care au transformat-o într-un instrument de șantaj, minciună și promovare a unor interese străine. Autonomia va rămâne, la fel și limba găgăuză, cultura și competențele locale”, a spus deputata.

Opoziția a criticat însă dur inițiativa, acuzând majoritatea parlamentară că restrânge competențele autonomiei.

Deputatul Blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a declarat că proiectul modifică unilateral regulile stabilite prin Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și introduce criterii suplimentare pentru candidații la funcția de bașcan.

„Modificările propuse anulează prevederile Legii privind statutul juridic al Găgăuziei și privează autonomia de dreptul de a-și organiza propriile alegeri. Se introduc cerințe noi, precum domiciliul în Găgăuzia timp de cel puțin zece ani și cunoașterea limbii române, deși acestea nu există în legea specială”, a declarat Stoianoglo.

Critici similare au venit și din partea vicepreședintelui Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, care consideră că statul trebuie să combată fraudele electorale prin instituțiile sale, nu prin modificarea statutului autonomiei.

„Autonomia trebuie să își păstreze propriile competențe. Dacă scopul este un proces electoral corect, atunci instituțiile statului trebuie să își facă datoria și să monitorizeze respectarea legii, nu să schimbe regulile în acest mod”, a afirmat deputatul.

Cu o zi înainte de examinarea proiectului, Adunarea Populară a Găgăuziei a solicitat Parlamentului retragerea inițiativei de pe ordinea de zi și acordarea unui termen suplimentar pentru analizarea acesteia. Solicitarea a fost respinsă, iar președintele Parlamentului a declarat că autoritățile din autonomie au avut la dispoziție aproape doi ani pentru a-și armoniza legislația cu noul Cod Electoral, însă nu au făcut acest lucru.

Pe lângă schimbările privind Găgăuzia, proiectul de lege conține și prevederi referitoare la votul prin corespondență. Acesta va fi organizat de un consiliu electoral distinct, iar cetățenii aflați peste hotare vor putea vota după o procedură de înregistrare prealabilă și verificare a eligibilității.

Inițiativa legislativă a fost elaborată pentru punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare să stabilească propriile reguli de organizare a alegerilor. Curtea a decis că reglementarea legislației electorale este competența exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova.

Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua până la sfârșitul lunii august, într-o ședință extraordinară a Legislativului. Dacă va fi adoptat definitiv, reforma va redesena modul în care vor fi organizate alegerile în autonomia găgăuză, iar scrutinul din 15 noiembrie 2026 va fi ultimul desfășurat după actualul sistem majoritar.