O instanță din Franța l-a condamnat în lipsă, la începutul lunii decembrie, pe fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, la doi ani de închisoare și la plata unei amenzi de 100.000 de euro pentru spălare de bani, într-un dosar de corupție. Informația se regăsește într-o hotărâre judecătorească consultată de agenția AFP, scrie presa locală.

Prin decizia din 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris a emis și un mandat de arestare pe numele lui Vlad Filat, acesta nefiind prezent la proces. Totodată, instanța a condamnat-o pe fosta sa soție la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150.000 de euro. Cei doi vor trebui să achite, în solidar, 10.000 de euro Republicii Moldova, cu titlu de daune morale.

În dosarul judecat în Franța, Vlad Filat a fost găsit vinovat de spălare de bani proveniți din infracțiunea de mituire a unui funcționar public străin. Potrivit instanței, fostul premier și fosta sa soție ar fi achiziționat, în anii 2012 și 2014, mai multe proprietăți imobiliare în Franța, inclusiv în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus. Fondurile ar fi provenit de la o companie canadiană care a obținut, în 2011, contractul Loteriei Naționale a Republicii Moldova, în perioada în care Filat era șef al Guvernului.

Judecătorii au apreciat că Filat „a spălat cu bună știință bani proveniți din propria corupție”, subliniind că faptele trebuie analizate și în contextul fragilității economice a Republicii Moldova, dar și al valorilor democratice și de transparență promovate de partidul pe care acesta l-a condus. Instanța a dispus, de asemenea, confiscarea bunurilor imobiliare vizate în dosar.

Vlad Filat, care a fost prim-ministru al Republicii Moldova între 2009 și 2013, a mai fost condamnat în țară, în 2016, la nouă ani de închisoare pentru corupție și abuz de putere, într-un dosar legat de frauda bancară. El a fost eliberat în 2019 și este liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

Reacția lui Vlad Filat

Într-o reacție publică, Vlad Filat a calificat decizia instanței franceze drept motivată politic și influențată din Republica Moldova. Potrivit acestuia, dosarul ar avea legătură cu partajarea bunurilor după divorțul din 2012, iar solicitările transmise autorităților franceze ar fi fost exagerate și lipsite de fundament juridic.

Filat susține că atragerea sa în acest dosar este nejustificată, menționând că speța vizează exclusiv achiziția unei locuințe în Franța și că procedura s-ar baza pe o mărturie falsă. Vlad Filat a anunțat că a depus apel împotriva sentinței și susține că este încrezător că „adevărul și legalitatea vor prevala”.

„Decizia pronunțată de instanța franceză în dosarul privind partajarea bunurilor după divorțul meu din 2012 este una motivată politic și puternic influențată din Republica Moldova. Solicitările transmise autorităților franceze au fost exagerate și lipsite de fundament juridic, fapt care a condus la o hotărâre fără precedent în jurisprudența Franței, uimind atât avocații, cât și părțile implicate în proces. Consider atragerea mea în această speță drept nejustificată. Dosarul are ca obiect exclusiv achiziția unei locuințe în Franța, iar continuarea procedurii în instanțele franceze se bazează pe o mărturie mincinoasă. Totodată, este surprinzător faptul că Republica Moldova s-a constituit parte în acest proces și a cerut despăgubiri de 18 milioane de euro, în condițiile în care dosarul a fost anterior clasat în Republica Moldova. Am depus recurs împotriva acestei sentințe. Sunt încrezător că adevărul și legalitatea vor prevala, iar abuzul de procedură și interferențele politice vor fi sancționate în mod corespunzător”, se arată în declarația politicianului.

Amintim că în 2015, fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupție, fiind găsit vinovat de luare de mită de la Ilan Șor. Sentința a fost menținută de instanță, iar suma supusă confiscării a fost redusă ulterior la 472 de milioane de lei. În 2019, Filat a fost eliberat anticipat, o decizie care a surprins opinia publică și a fost intens criticată, în condițiile în care avocații săi au susținut constant că dosarul a avut un caracter politic.