VIDEO/ Singura centrală hidroelectrică din R. Moldova, controlată de Chișinău, are nevoie de investiții

Situată la hotarul dintre România și R. Moldova și inaugurată acum aproape 45 de ani, Hidrocentrala Costești-Stânca asigură 1,5% din consumul de energie electrică a țării noastre. Barajul construit pe locul în care cândva au fost 18 sate are o înălțime de 47 de metri, cu un volum de peste 700 de milioane de metri cubi din apa Prutului, notează NordNews

Potrivit publicației din nordul țării, producția centralei este asigurată de un generator hidroelectric, care datează din anul 1977. Pentru modernizarea hidrocentralei este nevoie de sume mari, astfel că specialiștii locali mizează pe atragerea investițiilor din Uniunea Europeană.

„Acesta este un indicator neoficial al calității generatorului. Dacă monedele nu cad, e totul stabil. Toți cei 12,5 metri lucrează sincronizat. Dacă monedele cad e semn că începe vibrația și că trebuie de reparat capital”, explică inginerul șef al Hidrocentralei Costești-Stânca, Vitalii Gonceariuc

Barajul Costești-Stânca, cu o lungime de trei kilometri, a fost construit în comun de România și URSS între anii 1973 și 1978. Pentru ca lucrările să fie posibile, șapte sate românești și 11 sate moldovenești au fost strămutate. În prezent, lacul de acumulare se întinde pe o suprafață de 59 de kilometri pătrați.

„Aici era loc gol. Satul a fost mutat acolo, unde se află acum Costeștii Noi. Prutul curgea pe acolo. Au început săpăturile. Au săpat până au dat de piatră pentru că fundamentul trebuia să fie construit piatră pe piatră”, a menționat inginerul Hidrocentralei Costești-Stânca, Ilie Andrușca.

În timpul construcției a fost schimbată albia râului. Teritoriul pe care se află acum centrala hidroelectrică, pe vremuri, aparținea României. Scopul principal al construcției barajului a fost reglarea debitului de apă, pentru prevenirea inundațiilor.

„Când a fost deschiderea oficială în luna octombrie, din partea Uniunii Sovietice a participat Ministrul Energeticii a URSS, Neporojnii, din partea Moldovei a participat primul secretar, Bodiu, iar din partea României a fost Iliescu, primul secretar de Iași”, a mai spus inginerul Ilie Andrușca.

În prezent, la hidrocentrală muncesc 26 de angajați. Funcționarea acesteia depinde de volumul de apă din râul Prut, iar producția maximă de energie electrică este înregistrată în lunile mai, iunie și iulie. În acest scop, au fost instalate două hidrogeneratoare cu o capacitate de 16 MW/oră, unul pe partea moldovenească și altul pe partea română.

„Capacitatea maximă de generare a energiei electrice a Hidrocentralei Costești este de circa 65 de milioane de kilowați pe an. Activitatea hidrocentralei este reglementată de către grupul operativ de exploatare a barajului de la Costești. Generarea energiei electrice are loc în conformitate cu deciziile luate de acest grup. Adică, în funcție de debitul de apă care vine în lacul Costești, este generată și energia electrică”, a precizat directorul „Nodului Hidroenergetic Costești”, Igor Cibotaru.

Grupul comun se întrunește o dată pe săptămână la Casa Prieteniei, situată chiar la granița celor două țări. Când nivelul apei este insuficient, hidrogeneratoarele funcționează pe rând.

„Este construit în 1975. Întreținerea acestuia se făcea aproape în fiecare zi. Astăzi am trecut la compresoare germane, care nu sunt mai rele în parametri, dar mult mai bune. Pentru control avem un computer mic. Acesta trebuie deservit o dată în an. De fapt, îl deservim mai des, dar o dată în an schimbăm filtrele, uleiul”, a mai spus Vitalii Gonceariuc , inginer șef la Hidrocentrala Costești-Stânca.

Facultatea de Energie a Universității Tehnice din Moldova (UTM) a participat împreună cu specialiștii locali la elaborarea unei soluții tehnice pentru modernizarea hidrocentralei. Întrucât cheltuielile sunt mari, se mizeazî pe aatragerea unor investiții din Uniunea Europeană.

„Putem să valorificăm tot potențialul din regiune, mai exact energia solară, cât și cea eoliană. Am decis să punem accent pe valorificarea oglinzii apei, având în vedere că multe țări din lume deja o fac. Totodată, am consultat harta vânturilor din R. Moldova și am constatat că, în regiunea Costești, coeficientul vântului este destul de mare. Vom valorifica și energia vântului, adică cea eoliană. Scopul este să sporim capacitățile noastre de generare de cinci ori”, a conchis Igor Cibotaru.

Potrivit NordNews, Hidrocentrala Costești este singura centrală hidroelectrică din Moldova, care este controlată de Chișinău. În 2021, aceasta a produs aproape 68 de milioane de kW. În 2022, din cauza secetei, volumul s-a redus la aproape 41 de milioane de kW. În luna iulie curent, au fost generate 44 de milioane de kW.