Duminică, 12 aprilie, în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare, considerate de unii analiști printre cele mai importante din Europa din ultimii ani. Scrutinul are loc într-un context în care țara a fost adesea percepută ca un partener dificil în cadrul Uniunii Europene, menținând relații energetice strânse cu Rusia și adoptând o poziție critică față de Ucraina. Premierul ungar Viktor Orbán, aflat la putere din 2010 și cel mai longeviv lider din Uniunea Europeană, riscă să piardă controlul exercitat timp de 16 ani. Partidul său, Fidesz, se confruntă cu o opoziție consolidată în jurul formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, fost apropiat al actualei puteri.

Potrivit unor sondaje de opinie citate de Reuters, Tisza conduce confortabil în majoritatea măsurătorilor, alimentând așteptările unei posibile schimbări de putere.

Nemulțumirea publică a crescut pe fondul stagnării economice, al creșterii costului vieții și al acuzațiilor privind îmbogățirea unor cercuri apropiate guvernului. Concomitent, campania lui Orbán a fost afectată de relatări privind presupuse legături ale executivului cu Moscova.

Cu toate acestea, rezultatul scrutinului rămâne incert. Experții avertizează că numărul mare de alegători indeciși, modificările în sistemul electoral în favoarea Fidesz și votul etnicilor maghiari din afara granițelor pot influența decisiv rezultatul. Astfel, sunt posibile scenarii variate — de la o majoritate clară a opoziției, până la menținerea la putere a partidului de guvernământ.

Alegerile au și o puternică dimensiune geopolitică. Orbán a fost susținut atât de Donald Trump, cât și de Kremlin. De asemenea, vicepreședintele american JD Vance a criticat presupuse ingerințe ale UE în procesul electoral.

„Este unul dintre cele mai importante scrutinuri din Europa și pentru Europa din ultimii ani”, a declarat directorul programelor pentru Europa, Rusia și Eurasia la Chatham House, Gregoire Roos.

Cei doi principali rivali au viziuni diametral opuse.

Liderul partidului Tisza, Péter Magyar, promite combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene și relansarea economiei, afirmând că scrutinul reprezintă „ultima șansă” pentru a menține Ungaria ferm ancorată în Europa și a împiedica țara să devină „un stat marionetă al Rusiei”.

Între timp, premierul Viktor Orbán prezintă scrutinul ca pe o alegere între „război și pace” și între „declin și suveranitate”, susținând că dorește reformarea Uniunii Europene din interior și protejarea intereselor naționale.

Alegerile sunt urmărite atent pe plan internațional, inclusiv în Statele Unite și Rusia, iar rezultatul ar putea influența direcția politică a Ungariei și echilibrul de putere din Uniunea Europeană.