Social

Tiraspolul ar putea deconecta internetul și telefonia mobilă din motive de „securitate”. Ce spune Chișinăul

Tiraspolul ar putea deconecta telefonia mobilă și conexiunea la internet sub pretextul unei așa-numite amenințări la adresa securității. Mai exact, serviciile de comunicații ar putea fi blocate pentru o perioadă de până la 48 de ore, fără o „hotărâre judecătorească”, doar în baza solicitării unui funcționar din cadrul structurilor de securitate transnistrene. Măsurile se regăsesc în modificările propuse spre aprobare în pretinsul „Soviet Suprem” de la Tiraspol și au fost criticate atât de Asociația Promo-LEX, cât și de Avocatul Poporului, notează Teleradio-Moldova.

„Neavând acces la internet și telefonie, cetățenii devin și mai vulnerabili în fața abuzurilor comise de structurile de forță din regiune”, a precizat analista Promo-LEX, Mihaela Șerpi, într-un interviu la Moldova 1.

Potrivit Promo-LEX, ar putea fi blocat orice conținut care conține critici la adresa autorităților nerecunoscute, contestă legitimitatea și legalitatea regiunii, documentează încălcări grave ale drepturilor fundamentale sau denunță abuzurile structurilor de la Tiraspol.

De asemenea, persoanele care exprimă opinii critice, inițiază proteste pașnice sau desfășoară activități civice în domenii considerate „sensibile din punct de vedere politic” de către Tiraspol, riscă să fie deconectate de la internet și serviciile de telefonie, exclusiv în baza unor suspiciuni formulate de structurile de securitate, fără garanții juridice reale.

După cum notează compania publică de radio și televiziune, avocatul Poporului, Ceslav Panico, susține că inițiativa Tiraspolului reprezintă o nouă încercare de limitare a drepturilor și libertăților în regiunea transnistreană.

„Sunt două aspecte care trebuie să atragă atenția. Una este din punct de vedere procedural, fiindcă toate astfel de acțiuni ar trebui să fie emise de un organ competent, cum ar fi instanțele de judecată sau poate în cadrul unei urmăriri penale deja pornite”, a declarat Ceaslav Panico.

Ombudsmanul atrage atenția că lipsa accesului la internet și telefonie poate afecta grav dreptul la informare și la libera exprimare, dar și capacitatea persoanelor de a raporta abuzurile. Concomitent, măsura are și efect de intimidare.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram

Concomitent, Panico recunoaște că autoritățile de la Chișinău au posibilități limitate de intervenție directă în regiunea transnistreană. Totuși, măsuri concrete se pot lua pe malul drept al Nistrului, spune Avocatul Poporului:

„Nu avem acces la companiile din stânga Nistrului care oferă telefonie fixă și aceste servicii, și nici nu știu, din punct de vedere procedural, cum s-ar putea interveni. Una din recomandări este ca populația din stânga Nistrului să achiziționeze tehnică sau cartele telefonice de la companiile din partea dreaptă a Nistrului, pentru a nu depinde de companiile din stânga”.

La rândul său, Promo-LEX recomandă autorităților de la Chișinău să adopte o viziune clară și coerentă privind asistența acordată locuitorilor regiunii transnistrene în cazurile de încălcare a drepturilor omului. Potrivit Asociației, în prezent, nu există nicio instituție responsabilă de oferirea unui sprijin coordonat: nu există linii telefonice de asistență, campanii de informare sau materiale adaptate realităților din regiune.

Într-o reacție pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a precizat că a solicitat explicații și a cerut anularea acestor măsuri, considerate „abuzive”.

„Menționăm despre sesizarea pe acest subiect a Tiraspolului, prin canalul de comunicare al reprezentanților politici, cu informarea concomitentă a participanților din cadrul procesului de negocieri. Chișinăul a solicitat explicații în legătură cu noile inițiative abuzive și în măsură să încalce și mai grav drepturile fundamentale ale cetățenilor în regiune, garantate de standardele dreptului internațional, precum și a cerut anularea acestora și abținerea de la punerea lor în practică”, au transmis reprezentanții Biroului.

De la începutul anului 2025, regimul de la Tiraspol a adoptat mai multe măsuri represive, care amplifică climatul de frică din regiune. De exemplu, la data de 23 ianuarie, așa-numitul „procuror general” al regiunii transnistrene, Anatoli Gurețki, a propus o inițiativă ce prevede sancționarea penală a persoanelor care vor colecta, stoca și transmite date cu caracter personal sau informații „clasificate” către cetățeni, organizații și autorități străine.

Mai apoi, pe 4 martie , așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat șase „proiecte de lege” care urmăresc interzicerea „promovării unui mod de viaţă fără copii”. Ulterior, pe 1 martie, pretinsa instituție a înregistrat un „proiect de lege” care prevede introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă.