Starea de urgență în energetică rămâne în vigoare. Premierul Alexandru Munteanu amână abrogarea și invocă riscuri ridicate
Starea de urgență în domeniul energetic nu va fi anulată în perioada imediat următoare. Respectiv, Guvernul renunță, deocamdată, la planul de a merge în Parlament chiar în aceste zile pentru abrogarea măsurii. Premierul Alexandru Munteanu a explicat că decizia vine pe fondul unei situații externe instabile și al unor riscuri care încă nu au dispărut.
Șeful Executivului a spus că autoritățile erau pregătite să propună anularea stării de urgență chiar în această săptămână, însă contextul s-a schimbat.
„Am promis că nu vom menține starea de urgență în domeniul energetic nici măcar o zi față de cât este necesar. Am spus-o întotdeauna și aveam intenția și ne pregăteam să venim chiar mâine, în ziua de joi, în Parlament, cu propunerea de abrogare (...) Trebuie să constatăm, prin regret, realitatea s-a schimbat și iarăși, prin regret, nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă”, a declarat premierul în debutul ședinței de Guvern din 8 aprilie 2026.
Potrivit oficialului, evoluțiile recente de pe piețele internaționale, în special cele legate de criza din Orientul Mijlociu, mențin presiunea asupra sectorului energetic și fac imposibilă, deocamdată, renunțarea la acest instrument.
„Situația pe piețele externe rămâne extrem de volatilă (...) Vorbim despre una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, fapt confirmat de foarte mulți experți, inclusiv de Banca Mondială”, a spus Munteanu.
Premierul a menționat că, deși prețurile au înregistrat unele fluctuații după anunțurile privind un posibil armistițiu, incertitudinea rămâne ridicată, iar piețele așteaptă evoluțiile următoare. În același timp, autoritățile urmăresc și măsurile adoptate de alte state din regiune, inclusiv unele mai puțin vulnerabile decât Republica Moldova, care au decis să mențină starea de urgență pentru perioade mai lungi.
„România, de exemplu, a adoptat astfel de măsuri pentru trei luni (...) Starea de urgență nu este o măsură politică. Este un instrument necesar pentru a interveni rapid, mai ales în situații critice”, a subliniat premierul.
În context, acesta a amintit și episoadele recente care au afectat infrastructura energetică, inclusiv avarierea unor linii electrice în urma atacurilor cu drone, și a avertizat că astfel de riscuri pot reapărea. Totuși, Guvernul nu renunță la ideea de a ridica starea de urgență, dacă situația o va permite. Premierul a anunțat că Executivul intenționează să revină în Parlament după sărbătorile pascale.
„Atacurile se pot repeta oricând, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale. În aceste condiții, abrogarea stării de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă (...) Ne propunem să revenim în Parlament după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, pentru examinarea abrogării stării de urgență, iarăși, dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”, a precizat șeful Guvernului.
Până atunci, autoritățile vor prezenta un raport detaliat privind situația din sectorul energetic și vor continua consultările cu deputații, în vederea luării unei decizii.
Premierul a dat asigurări că măsura va fi utilizată în continuare „cu maximă prudență, asumare și transparență” și Guvernul va rămâne concentrat pe gestionarea riscurilor și protejarea populației într-un context considerat în continuare fragil.

Amintim că în Republica Moldova este în vigoare o stare de urgență pe întreg teritoriul național. Măsura a fost adoptată de Parlament pe 25 martie 2026, pentru o perioadă de 60 de zile, în urma atacurilor masive ale Federației Ruse asupra infrastructurii critice din sudul Ucrainei, care au afectat direct stabilitatea sistemului energetic moldovenesc. Incidentul critic a fost scoaterea din funcțiune a liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești (400 kV), în urma atacurilor asupra nodurilor energetice din Ucraina prin care aceasta tranzitează.

Menționăm că Statele Unite și Iranul au convenit asupra unui armistițiu de două săptămâni, anunțat oficial pe 8 aprilie 2026. Această înțelegere vine în contextul unei escaladări majore a conflictului din Orientul Mijlociu și a unui ultimatum dat de președintele american Donald Trump. În context, Iranul s-a angajat să redeschidă imediat Strâmtoarea Ormuz pentru tranzitul comercial sigur. Liderul de la Casa Albă a declarat că a primit de la Teheran o propunere în 10 puncte, pe care o consideră o bază viabilă pentru un acord de pace pe termen lung.
La scurt timp, prețurile petrolului au coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril.

