Spînu, despre două proiecte transeuropene de transport: Ar trebui regândite pentru a include și R. Moldova

Iniţiativele Via Carpathia şi Rail2Sea ar trebui regândite, astfel încât să includă R. Moldova şi Ucraina, a declarat ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în marja celei de-a 5-a ediţii a Forumului de Afaceri a Iniţiativei celor Trei Mări.

„R. Moldova nu are o altă ieşire decât spre România şi spre Uniunea Europeană. Şi de acum încolo sper că această Iniţiativă (Iniţiativa celor Trei Mări - n. r.), atunci când va propune şi va discuta noi proiecte, va lua obligatoriu în calcul conectarea R. Moldova şi a Ucrainei la aceste iniţiative. Domnul ministru (ministrul român Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu - n. r.) a menţionat despre iniţiativele României: Rail2Sea şi Via Carpathia. Aceste două iniţiative trebuie regândite în aşa fel încât să apară pe harta lor şi R. Moldova, şi Ucraina. Pe calea ferată de la Paşcani putem veni la Iaşi, la Ungheni, la Chişinău şi putem ajunge la Odesa. Pe Via Carpathia România ştiu că se construieşte şi a 7-a autostradă care va uni Moldova, regiunea Moldovei din România, dar A7 şi proiectul trebuie să se unească şi la nord, şi la centru şi la sud cu R. Moldova”, a declarat Spînu, citat de Agerpres.

Ministrul a subliniat că „acum e momentul să mergem până la capăt ca să rupem R. Moldova de trecutul sovietic şi pro-rusesc”.

„Prin aceste iniţiative putem să ne asigurăm că noi putem să ne detaşăm odată şi pentru totdeauna şi să ne conectăm odată şi pentru totdeauna cu Uniunea Europeană prin România. La Chişinău suntem determinaţi de data asta să mergem până la capăt, pentru că politic au mai fost tot felul de încercări ale forţelor propuse să destabilizeze situaţia, dar acum e momentul să mergem până la capăt ca să rupem R. Moldova de trecutul sovietic şi pro-rusesc. Integrarea în Uniunea Europeană deja cred că este făcută în mare parte la nivel valoric, legislativ. Cu siguranţă, va fi permanent de muncă în acest sens. Dar acel inel care lipseşte categoric în această etapă este conectarea infrastructurilor de transport şi nu doar, inclusiv digitală, energetică, că despre asta este această iniţiativă”, a continuat Spînu.

El a adăugat că, înainte de a veni la Bucureşti, a făcut o analiză a proiectelor Iniţiativei celor Trei Mări şi a constatat că în 2016 lipseau R. Moldova şi Ucraina.

Ministrul moldovean al Infrastructurii a subliniat că „generaţia sa este din perioada în care a căzut zidul Berlinului, iar din 24 februarie 2022 Putin şi Rusia încearcă să facă un alt zid”.

„Din fericire pentru Europa, acest zid este mai la est decât a fost atunci şi sper ca R. Moldova şi Ucraina să fie de partea bună a acestui zid, care sper să nu ţină foarte mult. Iar această Iniţiativă poate doar să ne ajute să rămânem acolo unde credem că geografic, valoric şi din toate punctele de vedere este locul Republicii Moldovei, dar şi al Ucrainei. Chiar dacă suntem o ţară mică, vreau să vă dau doar câteva cifre despre importanţa noastră. Din mai 2022, până în ianuarie 2023, 1,7 milioane de tone de bunuri au tranzitat R. Moldova din Ucraina”, a menţionat Spînu.

Potrivit oficialului, acest tranzit a pus o presiune enormă pe infrastructura de transport din R. Moldova, atât pe calea ferată, pe port, cât şi pe transportul rutier.

Totodată, Spînu a precizat că, în perioada interbelică, peste Prut existau 27 de poduri, dar în prezent sunt doar patru, cu câte două benzi pe sens, iar după începerea războiului din Ucraina au apărut cozi ce se întind pe kilometri, iar timpii de aşteptare au urcat la 3 - 4 zile între R. Moldova şi România.

Ce reprezintă inițiativele Via Carpathia și Rail2Sea

Rail2Sea este un proiect sub umbrela Inițiativei celor Trei Mări și implică dezvoltarea și modernizarea unei linii de cale ferată între portul Gdansk de la Marea Baltică și portul Constanța de la Marea Neagră care traversează patru țări: Polonia, Slovacia, Ungaria și România.

De cealaltă parte, Via Carpatia, proiect al aceleiași inițiative mai sus amintite, este o rută care se desfășoară pe axa nord-sud între Marea Baltică, Marea Egee, Marea Neagră și Marea Adriatică, integrându-se astfel în procesul de promovare a coeziunii economice și teritoriale a Uniunii Europene și contribuind la dezvoltarea socială și economică a Europei Centrale și de Sud.

Sursa de finanțare pentru aceste proiecte provine din Mecanismul pentru Interconectare a Europei, fonduri naționale, alte surse, precum și alte fonduri europene, scrie Calea Europeană.

Programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

• Transport: 25,81 miliarde de euro
• Energie: 5,84 miliarde de euro
• Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.