Sondaj: Șapte din zece moldoveni se arată preocupați de mediu și deschiși pentru soluții ecologice ieftine
Șapte din zece moldoveni sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova, în principal din cauza efectelor asupra sănătății. Mai puțin sunt preocupați de consecințele asupra agriculturii, a resurselor naturale sau asupra fenomenelor extreme. Acestea sunt câteva concluzii ale Barometrului opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat pe 18 martie 2026, de Ziua Globală a Reciclării.
Peste jumătate dintre respondenți (55%) spun că sunt informați despre problemele de mediu, iar 44% se consideră puțin sau deloc informați. Nivelul de studii influențează foarte mult informarea. Oamenii sunt mai conștienți de problemele vizibile, cum ar fi clima, pădurile și apa, și mai puțin de aspectele tehnice sau sistemice.
„Studiul prezentat astăzi este extrem de valoros, deoarece ne ajută să înțelegem modul în care cetățenii, întreprinderile și instituțiile percep schimbările de mediu. În același timp, ne reamintește că tranziția verde trebuie să meargă mână în mână cu investiții în infrastructură și soluții practice care să faciliteze adoptarea unor alegeri durabile”, a menționat Adam Grodzicki, Șef Adjunct al Secției Cooperare în cadrul Delegației UE în Republica Moldova.
La rândul său, Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova, a precizat că tranziția verde este recunoscută din ce în ce mai mult ca o prioritate în Republica Moldova, menționat
„Gradul de conștientizare a publicului cu privire la provocările de mediu este în creștere, iar companiile dau dovadă de un angajament sporit față de utilizarea responsabilă a resurselor și fațǎ de practicile durabile. În același timp, rezultatele sondajului relevă faptul că progresul nu depinde doar de gradul de conștientizare, ci și de infrastructura disponibilă. De aceea, PNUD și partenerii săi investesc în soluții ecologice”, a adăugat Ariner.

Percepțiile asupra mediului sunt filtrate prin experiența directă cu infrastructura și serviciile locale. Astfel, aproape 80% dintre respondenți au evaluat favorabil serviciile de alimentare cu apă, 74% – serviciile de evacuare și gestionare a deșeurilor, iar 65% au apreciat pozitiv salubrizarea localităților și îngrijirea spațiilor verzi. Percepția generală este una moderat pozitivă pentru serviciile „de bază”, însă infrastructura „grea” (canalizare, drumuri) reprezintă nucleul problemelor structurale percepute la nivel local.
Barometrul arată că moldovenii sunt deschiși la comportamente și soluții ecologice, mai ales dacă sunt simple și ieftine.
Cele mai frecvente obiceiuri adoptate de 7 din 10 persoane sunt mersul pe jos, folosirea rațională a energiei și a apei și aruncarea deșeurilor în locurile special amenajate.
Practicile care cer infrastructură sau investiții sunt mai puțin răspândite: reciclarea plasticului (34%), colectarea separată a deșeurilor (30%), utilizarea mai frecventă a transportului public (31%) și repararea electrocasnicelor (27%).
Analiza arată că unele practici circulare sunt deja folosite, dar majoritatea de doar o parte mică a populației. Obiceiurile „de gospodărie”, precum compostarea, sunt mai ușor de adoptat (50%), în timp ce practicile care depind de alții, cum ar fi reciclarea (38%), valorificarea energetică (27%) sau returnarea ambalajelor (23%), sunt mai puțin răspândite. În concluzie, circularitatea există, dar este fragmentată.
Studiul recomandă ca politicile și mesajele publice să se concentreze pe sănătate, protecția viitorului și siguranța resurselor, iar motivele economice să fie doar un argument suplimentar. De asemenea, intervențiile trebuie să vizeze infrastructura care creează cele mai multe probleme și inegalități, precum canalizarea, drumurile și salubrizarea.
Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA la comanda PNUD Moldova prin intermediul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1335 de persoane adulte, datele fiind colectate în perioada 21 noiembrie – 9 decembrie 2025, prin interviuri la domiciliu, în limbile română și rusă. Sondajul are o marjă de eroare de ±2,7%.
