Seceta din Europa a ajuns la cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2022. Situația în R. Moldova

Seceta în Europa și pe întregul litoral mediteraneean a coborât la începutul lunii august până la cel mai scăzut nivel al său de la începutul anului 2022, potrivit celor mai recente date furnizate de European Drought Observatory (EDO), care au fost analizate de AFP. În R. Moldova, seceta este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale naturii, reprezentînd trăsătura specifică a climei regionale, condiţionate de distribuţia neuniformă în timp şi spaţiu a precipitaţilor atmosferice pe fondul valorilor ridicate ale temperaturii aerului.

Secete foarte puternice se semnalează în anii, cînd în perioada de vegetaţie cad precipitaţii mai puţin de 50% din normă, iar temperatura medie a aerului întrece media climatică cu 3 – 4°C.

Secetele puternice au loc atunci, cînd cantitatea de precipitaţii constituie 60 – 70% din  normă, iar  temperatura  medie a aerului în această perioadă întrece norma cu 2°C.

Secetele moderate se semnalează în acei ani cînd cad 70 – 80% din norma de precipitaţii iar anomalia pozitivă a temperaturii alcătuieşte 1,0 – 1,5°C.

Seceta în R. Moldova

În 2022, seceta a afectat grav toate culturile agricole din R. Moldova. Cele mai multe pierderi au fost la porumb și grâu, care s-au recoltat doar în jumătate față de media din ultimii cinci ani.

Evaluările arată că deficitul de precipitaţii atmosferice este specific practic pentru tot teritoriul republicii. Astfel, evaluarea teritoriului R. Moldova după gradul de ariditate în conformitate cu indicii utilizaţi în practica internaţională (conform raportului dintre suma de precipitaţii ∑R şi evapotranspiraţia potenţială E₀), arată că cea mai mare parte a teritoriului republicii se atribuie la regiunile subhumide şi semiaride cu probabilitate mare de apariţie a secetelor şi dezvoltare a proceselor de deşertificare, conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

În ultimele două decenii secetele s-au semnalat mai frecvent, şi ele devin tot mai intensive. Aşa, în perioada anilor 1990 – 2011 pe teritoriul republicii s-au înregistrat 10 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011) cu secete de diferită intensitate, care au dus la scăderea recoltei culturilor agricole.

În anii 1990, 1992, 2003, secetele s-au prelungit pe parcursul întregii perioade de vegetaţie (lunile IV - IX), în restul anilor secetele s-au semnalat vara și toamna.

În R. Moldova secetelor le revine 12,5% din numărul total de hazarduri.

Seceta conduce la mari pierderi de producţie agricolă. Deosebit de grele au fost consecinţele ei în trecut, mai ales atunci cînd doi-trei ani la rând erau secetoşi.

Cele mai intensive pe teritoriul R. Moldova pot fi considerate secetele din anii 1896, 1899, 1928, 1946, 2003, 2007, 2011. Astfel de secete, în trecutul nu prea îndepărtat, sorteau lumea la foame care, în căutarea surselor de existenţă, părăsea locurile natale. Urmările secetei din anul 1946 a creat o situaţie deosebit de gravă pentru populaţia R. Moldova, conducând la foamete pe parcursul anilor 1946-1947. Această foamete a fost determinată nu numai de urmările grave ale secetei, dar şi de alţi factori colaterali.

Date internaționale

În intervalul 1-10 august 2023, seceta din sol afecta 28% din teritoriul european şi coastele mediteraneene din Orientul Apropiat şi din Africa, înregistrând cel mai scăzut nivel al său începând din ianuarie 2022, notează Agerpres.

Anul trecut, în aceeaşi perioadă, seceta era de două ori mai extinsă (55,8%).

Acest indicator european, actualizat la fiecare 10 zile, se bazează pe anomalii ale precipitaţiilor, umiditatea din sol şi starea vegetaţiei, în funcţie de regiuni şi de tipurile de climă. În schimb, el nu ţine cont de nivelul apelor freatice, care au rămas, de exemplu, în Franţa, la un nivel anormal de scăzut.

Deşi seceta din soluri este mai puţin accentuată în 2023, după un an 2022 extrem de arid, datele recente au un caracter excepţional. Procentul suprafeţelor afectate de secetă nu a scăzut decât foarte rar sub pragul de 30% începând din primăvara 2021. Între 2012 - anul ce a marcat debutul măsurătorilor efectuate de EDO - şi 2018, s-a întâmplat foarte rar ca acest prag să fie atins.

Țările cele mai afectate de secetă

La începutul lunii august 2023, ţările din Europa Centrală, care erau foarte afectate la începutul verii, au ieşit progresiv din episodul de secetă, cu 26% din suprafeţe vizate în Germania (comparativ cu 96% în perioada de vârf secetos) şi cu 67% în Polonia (comparativ cu 95%).

Aceeaşi tendinţă a fost observată şi în Franţa, unde 21% dintre suprafeţe erau afectate de secetă în acest an la începutul lunii august, comparativ cu 64% la începutul lunii iunie.

La începutul lui august 2023, cele mai afectate ţări au fost Lituania (84%), Armenia şi Islanda (ambele cu 82%) şi Estonia (76%).