Șase riscuri catastrofale pentru planetă. Raport al Universității Națiunilor Unite

Topirea ghețarilor, căldura insuportabilă, dar și o criză a sistemelor de asigurări și a deșeurilor spațiale se numără printre riscurile catastrofale pentru planetă, potrivit unui raport al Institutului pentru Mediu și Securitate Umană din cadrul Universității Națiunilor Unite (UNU-EHS).

Raportul, intitulat „Riscuri de dezastre interconectate”, identifică șase domenii care provoacă îngrijorări: accelerarea extincției speciilor, epuizarea apelor subterane, topirea ghețarilor montani, deșeurile spațiale, căldura insuportabilă și un viitor neacoperit de asigurări.

Acest nou raport propune crearea unei noi categorii, numită „puncte de basculare a riscurilor”, care se concentrează asupra interacțiunii dintre natură și sistemele construite de oameni, cum ar fi sistemul de alimentare cu apă sau cu hrană

„Făcând rău naturii și biodiversității, poluând atât Pământul, cât și spațiul, ne îndreptăm în mod periculos către mai multe puncte de basculare a riscurilor, care ar putea distruge sistemele de care depinde viața noastră”, a declarat Zita Sebesvari, autoare principală a raportului, scrie AFP, citată de Agerpres.

Un astfel de punct de basculare este atins atunci când un sistem nu mai este capabil să amortizeze riscurile și să își îndeplinească funcțiile așteptate, scriu autorii.

„Acțiunile noastre pun în pericol aceste importante capacități de amortizare de care depindem în mod imperativ”, a adăugat Sebesvari. Secetele severe, inundațiile și uraganele din ultimii ani au demonstrat în mod clar acest lucru, precizează ea.

Analiza avertizează asupra anumitor amenințări deja descrise adesea, cum ar fi topirea ghețarilor, care pune în pericol aprovizionarea cu apă, sau dispariția speciilor de animale care joacă un rol esențial în ecosistemul lor.

Însă analiza evidențiază, de asemenea, anumite riscuri mai rar amintite în contextul discuțiilor climatice. Unul dintre acestea este acumularea de deșeuri spațiale, ce amenință să creeze coliziuni în lanț, care ar putea face orbita Pământului inutilizabilă pentru sateliții noștri - dintre care mulți servesc pentru a ne avertiza cu privire la dezastrele meteorologice.

Un alt risc este amenințarea la adresa sistemului de asigurări: pe măsură ce dezastrele se înmulțesc, preturile lor cresc, iar unii asigurători chiar se retrag din anumite zone - lăsând oamenii fără o plasă de siguranță.

Încă un risc este epuizarea apelor subterane, utilizate în principal în agricultură, pentru a compensa lipsa apei, spre exemplu, în timpul secetelor. În Arabia Saudită, aceste resurse de apă sunt deja secate, se notează în raport, iar India se află, de asemenea, aproape de punctul de basculare.

Autorii propun, de asemenea, o nouă abordare pentru analiza posibilelor răspunsuri la aceste crize, prin clasificarea lor în două categorii: soluții care vizează evitarea cauzelor problemei și cele de adaptare în fața schimbărilor inevitabile.

Spre exemplu, în fața temperaturilor în creștere, instalarea de aparate de aer condiționat este o soluție de adaptare în cadrul sistemului, în timp ce reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră urmărește transformarea acestuia, țintind cauza problemei.

Conceptul de „punct de basculare” climatic este în prezent utilizat în mod regulat de oamenii de știință - topirea calotei glaciare din Groenlanda sau situația Pădurii Amazoniene fiind exemple în acest sens.

Raportul este publicat înainte de cea de-a 28-a Conferință a Părților (COP 28) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care va avea loc la Dubai, în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2023.