Directorul Centrul Național Anticorupție (CNA), Alexandr Pînzari, a prezentat în plenul Parlamentul Republicii Moldova raportul de activitate al instituției pentru anul 2025. Potrivit șefului CNA, anul trecut instituția și-a concentrat eforturile pe consolidarea luptei împotriva corupției, cu accent pe combaterea corupției electorale, recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni și întărirea mecanismelor de prevenire.

Conform datelor prezentate în fața deputaților, ofițerii CNA au depistat aproximativ 850 de infracțiuni, cu 13% mai multe decât în 2024. Dintre acestea, 792 vizează fapte de corupție, inclusiv 26 de infracțiuni deosebit de grave și 370 grave, se arată într-un comunicat al Legislativului.

Cele mai frecvente infracțiuni documentate au fost coruperea activă (265 de cazuri), coruperea pasivă (206 cazuri) și traficul de influență (186 de cazuri). Cele mai multe fapte au fost înregistrate în municipiile Chișinău și Bălți, dar și în raioanele Călărași, Hâncești și Florești.

Potrivit raportului directorului CNA, printre dosarele de rezonanță se regăsesc 20 de cazuri de corupere electorală și șase cazuri de finanțare ilegală a partidelor politice.

„Una dintre schemele identificate a vizat scrutinul parlamentar din 2025. O persoană cu multiple cetățenii, inclusiv a Republicii Moldova, aflată într-o jurisdicție străină, a organizat și coordonat o schemă complexă de finanțare ilegală a unor formațiuni politice, cu scopul influențării rezultatului votului în favoarea anumitor concurenți electorali (...) Să fie clar pentru toți, cel care încalcă legea răspunde în fața legii”, a subliniat Alexandr Pînzari, în fața deputaților.

CNA a mai documentat scheme de eliberare frauduloasă a permiselor de conducere, cazuri de percepere sistematică a unor plăți ilicite de la transportatori, precum și implicarea unor judecători, avocați și polițiști în acte de corupție.

În perioada de raportare, CNA a avut în gestiune 1,597 de cauze penale, cu 7% mai multe față de anul precedent. Dintre acestea, 611 au fost finalizate. Totodată, 129 de persoane au fost reținute pentru fapte de corupție, iar 77 au fost plasate în arest preventiv. Prejudiciul estimat în dosarele gestionate de CNA depășește 43 de milioane de lei.

În același timp, două persoane au fost condamnate la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Banca de Economii”.

Patru persoane, trimise în arest pentru 30 de zile în dosarul de corupție legat de proiecte de infrastructură

Patru dintre cele cinci persoane reținute în dosarul de corupție și delapidare a fondurilor publice, care vizează proiecte din cadrul programului „Satul European”, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Bălți, în urma examinării demersurilor înaintate de procurori, informează Nordnews.

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Șeful CNA s-a referit și la activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), structură din cadrul CNA. Potrivit lui, au fost aplicate sechestre pe bunuri în valoare de aproape 710 milioane de lei, în special în dosare de spălare de bani. Au fost evaluate 818 imobile și 297 mobile, inclusiv 12 bunuri situate peste hotare.

Directorul CNA a subliniat că instituția a continuat să contribuie și la procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit lui, în 2025, CNA a participat la grupurile de lucru pe capitolele de negociere, la ședințele de screening cu reprezentanții Comisiei Europene și a implementat acțiuni prevăzute în Planul Național de Aderare și în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere pentru anii 2025-2027.

Raportul de activitate al CNA a generat dispute aprinse în plenul Parlamentului. Deputata PCRM, Diana Caraman, și deputatul PAS, Lilian Carp, au avut un schimb de replici pe tema eficienței și independenței instituțiilor anticorupție.

Deputata din opoziție a pus la îndoială eficiența reală a luptei împotriva corupției, susținând că accentul ar fi pus pe cazuri minore, în timp ce dosarele sistemice ar rămâne în umbră.

„Se creează impresia că la nivelurile unde se iau decizii și se împart banii publici nu există corupție. Vedem o degradare socială la nivel de episoade mici, în timp ce cazurile sistemice rămân fără vizibilitate”, a spus deputata.

Diana Caraman a invocat și declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, menționând presupuse presiuni politice asupra sistemului.

„În 2025 s-a vorbit despre presiuni politice asupra sistemului anticorupție, au fost prezentate inclusiv mesaje. Dacă nu există independență reală a instituțiilor, nu vom avea rezultate. Lupta împotriva corupției trebuie să fie în interesul cetățenilor, nu al partidelor”, a mai spus deputata.

În replică, deputatul PAS Lilian Carp a acuzat opoziția că nu face distincție între atribuțiile CNA și cele ale Procuraturii Anticorupție.

„Unii habar nu aveți care sunt atribuțiile CNA-ului. Deschideți legea și vedeți foarte clar: CNA se ocupă de corupția medie și, în anumite cazuri, de cea mare. Corupția mare este în competența Procuraturii Anticorupție. Când o să înțelegeți acest lucru, o să înțelegeți de ce în raportul CNA nu se regăsesc politicieni de rang înalt. Acele cazuri se regăsesc în raportul Procuraturii Anticorupție”, a spus Carp.

Deputatul PAS a mai declarat că fenomenul corupției nu are culoare politică și că lupta împotriva acestuia trebuie să fie constantă, indiferent de cine se află la guvernare.

„Hoții nu au culoare politică. Întrebarea este cum luptăm cu acest fenomen și dacă suntem sinceri în ceea ce declarăm și în ceea ce facem”, a mai spus Carp.

Totodată, deputatul a menționat că prezentarea raportului CNA în plen nu este obligatorie prin lege, însă Comisia parlamentară a decis ca documentul să fie audiat public, pentru a asigura transparența activității instituției.