Pompele de căldură ar trebui să devină tehnologia principală de încălzire a locuințelor din Republica Moldova. Este recomandarea Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), care a prezentat autorităților din Republica Moldova un plan strategic menit să modernizeze sistemele de încălzire și să reducă dependența de importurile de gaz și biomasă. 

Potrivit IEA, clădirile consumă mai mult de jumătate din energia finală a țării, iar aproximativ 75% din acest consum este destinat încălzirii și preparării apei calde. Astfel, pompele de căldură sunt identificate ca soluția-cheie pentru tranziția către un sistem de încălzire eficient, modern și cu emisii reduse.

Documentul recomandă trecerea de la centralele pe gaze naturale sau combustibili solizi la pompe de căldură, sprijinite de dezvoltarea surselor regenerabile - eoliană și solară. Potrivit estimărilor, pompele de căldură pot funcționa cu o eficiență de 300-400%.

„Foaia de parcurs elaborată de IEA oferă un instrument esențial pentru orientarea politicilor publice. Pompele de căldură reprezintă un element strategic pentru securitatea energetică, protejarea mediului și confortul cetățenilor”, a declarat Carolina Novac, secretară de stat la Ministerul Energiei, referindu-se la programul „Casă verde”, prin care statul susține deja instalarea unor astfel de echipamente.

Raportul semnalează, însă, și obstacole semnificative, precum costurile inițiale ridicate, eficiența redusă a multor clădiri construite înainte de 1990, dependența rurală de biomasă, lipsa cererii și infrastructura electrică slab dezvoltată în zonele rurale ș.a.

În pofida acestor provocări, IEA estimează că, în scenariul de tranziție, consumul suplimentar de energie electrică ar fi de doar circa 10% față de nivelul din 2022, o creștere considerabilă, dar gestionabilă în perspectiva dezvoltării pieței.

În 2023, R. Moldova a importat pompe de căldură în valoare de aproximativ 5 milioane USD, nivel similar cu anul 2022. Datele arată că 48% din importuri au provenit din Uniunea Europeană, în special Franța, Germania și Suedia, iar 39% au venit din China, cu o scădere ușoară față de anul 2022.

Documentul poate fi accesat pe acest link.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram