Republica Moldova intră într-o nouă etapă în gestionarea deșeurilor, după ani în care lipsa infrastructurii a menținut problema la nivel local. Primele centre moderne de colectare și procesare ar urma să intre în faza de construcție începând cu mijlocul lunii aprilie. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că procesul a fost încetinit din cauza unor dificultăți legate de identificarea terenurilor și de reacția comunităților locale.

„Este greu, dar nu este imposibil, pentru că de multe ori rezolvarea acestei probleme depinde și nu de noi. Unul dintre motivele pentru care noi ne-am mișcat mai greu a fost identificarea terenurilor pentru a construi această infrastructură. A fost o perioadă foarte complicată, pentru că primarii, cât și locuitorii din anumite sate și orașe, s-au împotrivit, pentru că au asociat această infrastructură cu un depozit de deșeuri”, a declarat ministrul în cadrul unei emisiuni la RLIVE TV.

Potrivit ministrului, lucrările ar urma să înceapă în două regiuni ale țării, iar obiectivul este crearea unui model funcțional care să poată fi extins ulterior.

„Noi încercăm acum să construim în două regiuni prima infrastructură, cel puțin în regiunea centru și în nord, și cu Doamne ajută la mijlocul lunii aprilie deja vom avea agenții economici care se vor ocupa de construcție. Vom avea un model funcțional care o să fie un exemplu pentru toată țara”, spune Gheorghe Hajder.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu peste 2.000 de gropi ilegale de gunoi, o problemă acumulată în timp și agravată de lipsa unor servicii eficiente. Ministrul Mediului a subliniat că această situație este rezultatul lipsei de acțiune din ultimele decenii.

„Noi avem peste 2000 de gropi ilegale în Republica Moldova. Asta este rezultatul inacțiunii tuturor guvernelor de 30 de ani încoace. Nu există o soluție peste noapte, dar există soluții pe fiecare domeniu și ele deja se implementează”, susține oficialul.

Ministrul Mediului a atras atenția și asupra tarifelor mici pentru colectarea deșeurilor, care nu acoperă costurile reale ale serviciului.

„Gestionarea deșeurilor este un serviciu ca orice altceva. Așa cum achităm căldura, apa și alte servicii comunale. Atunci când serviciul nu este evaluat la adevărata necesitate, el nu poate fi prestat de calitate. Nu există resurse financiare la nivel de primării, iar în consecință gunoiul nu este evacuat sau este depozitat necontrolat”, a adăugat ministrul Hajder.

În același timp, autoritățile au început să susțină dezvoltarea infrastructurii la nivel local. În ultimul an, peste 100 de primării au primit autospeciale și tomberoane pentru colectarea deșeurilor prin programe finanțate din Fondul de Mediu.

Ministrul a menționat că pe termen mediu, Republica Moldova pregătește implementarea unui sistem de garanție pentru ambalaje, care ar urma să devină funcțional în 2027.

„Atunci când vom cumpăra sticle din plastic, metal sau sticlă, vom lăsa o mică garanție, iar când le vom întoarce înapoi, vom recupera acea garanție. Această acțiune trebuie să înceapă din 2027”, mai spune Gheorghe Hajder.

Datele oficiale arată că problema reciclării rămâne una majoră. Peste 90% din deșeurile din plastic ajung la groapa de gunoi și doar aproximativ 3% sunt reciclate.

Autoritățile susțin că noile investiții și schimbările planificate ar putea transforma treptat modul în care sunt gestionate deșeurile, cu impact direct asupra mediului și sănătății populației.

Majoritatea moldovenilor sunt de acord să achite pentru serviciile de colectare a deșeurilor: Circa 44% nu susțin sortarea - STUDIU

Aproximativ 90% din cetățenii R. Moldova sunt de acord să plătească pentru servicii de management al deșeurilor și susțin aplicarea amenzilor, iar circa 44% nu sunt motivați să sorteze, fiind convinși că efortul lor se pierde în haosul sistemic. Concluziile au fost prezentate se conțin într-un studiu sociologic, realizat în

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Tatiana Cebotari

Amintim că în iulie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 178 privind serviciul public de salubrizare, un act normativ esențial pentru modernizarea gestionării deșeurilor la nivel național. Legea stabilește un cadru juridic și instituțional unitar pentru organizarea și controlul serviciului public de salubrizare în localități. Astfel, autoritățile publice locale sunt direct responsabile de înființarea și gestionarea serviciilor de salubrizare. Cetățenii vor fi obligați să colecteze deșeurile separat în cel puțin 3 fracții (de exemplu: plastic/metal, hârtie/carton și sticlă). De asemenea, se introduc reglementări clare privind modul de calculare a tarifelor pentru serviciile de salubrizare.

Adoptarea acestei legi face parte din eforturile Republicii Moldova de a se alinia la standardele de mediu ale Uniunii Europene și de a reduce numărul de depozite ilegale de deșeuri. În municipiul Chișinău, deși legea a fost adoptată la nivel național, însă Consiliul Municipal a decis anularea încasării taxei de salubrizare pentru anul 2025 și 2026. 

• Deșeurile din construcții din R. Moldova ar putea fi refolosite, inclusiv, la reparația drumurilor
• Reciclarea deșeurilor: Agenții economici vor putea solicita un statut special pentru materialele procesate