Agricultura Republicii Moldova pare să-și revină după câțiva ani dificili, iar exporturile agro-alimentare cresc din nou. Totuși, în spatele acestor cifre optimiste se ascunde un fenomen care ridică semne de întrebare pentru economia țării: tot mai multe produse pleacă peste hotare în formă brută, în timp ce alimentele procesate, cele care aduc valoare adăugată sunt exportate tot mai puțin. Această concluzie reiese dintr-o analiză prezentată de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, producția agricolă a crescut în 2025 cu 13,8%, după trei ani consecutivi de declin. Totuși, revenirea nu este uniformă. Sectorul zootehnic, considerat unul dintre cele mai promițătoare pentru dezvoltarea economiei, a continuat să scadă, în special din cauza focarelor de pestă porcină.

În paralel, exporturile agro-alimentare au cunoscut o evoluție spectaculoasă spre finalul anului. În trimestrul patru din 2025 acestea au ajuns la 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Contrastul este însă puternic: cu doar câteva luni înainte, în trimestrul doi, exporturile coborâseră la 296 de milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.

Potrivit economistului, anul 2025 s-a apropiat de performanța anului 2021, considerat unul dintre cei mai buni ani agricoli din istoria țării.

„Dacă tendința actuală continuă, 2026 ar putea depăși recordurile stabilite în 2021”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Per total, exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au ajuns în 2025 la 1,8 miliarde de dolari, cu peste 300 de milioane mai mult decât nivelul anual înregistrat în trimestrul doi al aceluiași an. Totuși, această sumă rămâne sub recordul de 2,1 miliarde de dolari, atins în 2022.

„Creșterea exporturilor a fost determinată în special de oleaginoase - 226,3 milioane de dolari, fructe și nuci - 39,2 milioane de dolari, lapte și produse lactate - 6,3 milioane de dolari, grăsimi și uleiuri - 6,2 milioane de dolari, carne și organe comestibile - 4,9 milioane de dolari. În structura comerțului exterior, produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii”, spune expertul.

În ciuda acestor rezultate, analiza evidențiază o tendință pe care economistul o consideră îngrijorătoare: exporturile de materie primă cresc, în timp ce exporturile de produse procesate scad.

Un exemplu clar este sectorul oleaginoaselor. Dacă în trecut Republica Moldova exporta în special ulei de floarea-soarelui, în prezent exportă tot mai mult semințe brute.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, iar exportul de carne are o valoare adăugată mult mai mare pentru economie”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Datele confirmă această schimbare de structură: exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari față de 2024, iar exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023. Astfel, exportul de produse finite a fost înlocuit treptat de exportul de materie primă.

Importăm mai multă mâncare decât exportăm

Un alt fenomen fără precedent pentru Republica Moldova a apărut în 2025: importurile de produse alimentare au depășit exporturile.

Exporturile de alimente au fost de 596 de milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 797 de milioane de dolari, ceea ce a generat un deficit comercial de aproximativ 201 milioane de dolari.

„Situația este simplă: avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Aceasta trebuie direcționată spre zootehnie, apoi spre procesare și abia după aceea exportată”, a subliniat economistul.

Analiza arată că unele segmente au evoluat pozitiv. Exportul de fructe s-a dublat în ultimii zece ani - de la 195 de milioane de dolari în 2015 la 322 de milioane de dolari în 2025 - pe fondul diversificării piețelor după embargourile impuse de Rusia.

În schimb, exportul de ulei vegetal a scăzut puternic: de la 376 de milioane de dolari în 2022, un record istoric, la 129 de milioane de dolari în 2025.

În paralel, exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 de milioane de dolari, cu aproape 200 de milioane de dolari mai mult decât în 2022.

Un alt semnal de alarmă vine din sectorul lactatelor. Importurile de produse lactate au ajuns în 2025 la 175 de milioane de dolari, comparativ cu 70,2 milioane în 2020 și 104,2 milioane în 2022, ceea ce sugerează o scădere a producției interne.

Agricultura între creștere și „primitivism”

În concluzie, analiza arată că agricultura moldovenească traversează o perioadă paradoxală: producția crește și exporturile se redresează, însă structura lor devine tot mai simplă.

„În loc să exportăm produse alimentare sau produse din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’, coborând de la produse cu valoare adăugată mare la materie primă agricolă”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru economie, spune Ioniță, miza este majoră este că, dacă materia primă ar fi procesată în țară, ar putea genera mai multe locuri de muncă, venituri mai mari la buget și o economie rurală mult mai puternică.

R. Moldova exportă mai puțin și importă mai mult. Datele statistice pentru anul 2024

Anul trecut, exporturile de mărfuri din R. Moldova au scăzut cu aproximativ 12% comparativ cu anul 2023. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că Uniunea Europeană rămâne, în continuare, principala piață de desfacere pentru producătorii autohtoni. Potrivit BNS, în anul 2024, exporturile de mărfuri au însumat 3555,1 milioane

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md