Prețurile la gazele naturale și petrol cresc după atacurile din Orientul Mijlociu. Expert: „Riscul de stagflație crește”
Prețurile la gaze naturale în Europa au crescut cu până la 28%, iar cele la petrol cu aproximativ 6%, joi, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a atacat infrastructuri energetice ca răspuns la loviturile israeliene asupra propriilor instalații. Potrivit Reuters, aceasta este cea mai gravă escaladare din ultimele trei săptămâni.
După ce Israelul a lovit cu rachete zăcământul de gaze din South Pars, Iranul a ripostat cu lovituri într-o zonă apropiată care se află pe teritoriul Qatarului și care cuprinde o parte a instalațiilor de gaz din această țară. Și acea zonă este parte a celui mai mare zăcământ din lume, care conține 51 de trilioane de tone de metri cubi de gaz natural, potrivit Euronews. Trebuie precizat că zăcământul se află pe granița maritimă comună dintre Qatar și Iran.
În plus, atât Qatarul, cât și Emiratele Arabe Unite au acuzat inițial Israelul pentru această situație și că aceste atacuri „afectează securitatea energetică”.
Cu toate acestea președintele american, Donald Trump, a declarat că SUA nu au fost la curent cu intenția Israelului de a ataca acel zăcământ de gaze naturale, însă a avertizat Iranul că, dacă va continua atacurile asupra infrastructurii qatareze, SUA vor distruge integral zăcământul Pars al Iranului.
„Israelul, din furie pentru ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a lovit violent o instalație majoră cunoscută sub numele de câmpul de gaze South Pars din Iran. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreunul dintre faptele relevante referitoare la atacul asupra South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o parte din instalația de GNL a Qatarului. Israelul nu va mai efectua alte atacuri asupra acestui câmp extrem de important și valoros, South Pars, cu excepția cazului în care Iranul decide în mod nechibzuit să atace o țară foarte nevinovată, în acest caz, Qatarul”, a promis Trump, aparent în numele Israelului.
La rândul său, armata iraniană a avertizat joi că răspunsul său la atacurile împotriva infrastructurii sale energetice „este deja în curs de desfăşurare şi nu s-a încheiat încă”, în urma recentelor bombardamente israeliene asupra instalaţiilor de gaze din sudul ţării, informează Agerpres.
„Îl avertizăm pe duşman că a făcut o greşeală gravă atacând infrastructura energetică a Republicii Islamice Iran, iar răspunsul este deja în curs de desfăşurare şi nu s-a încheiat încă", a avertizat Brahim Zolfaqari, purtător de cuvânt al Cartierului General Central din Khatam al-Anbiya, într-un comunicat preluat de agenţia de ştiri Fars.
Pe piețele internaționale, prețul petrolului Brent a depășit 114 dolari pe baril, după ce a atins anterior 119 dolari. În același timp, gazele naturale tranzacționate în Europa au ajuns la aproximativ 74 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023. Comparativ cu sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor s-au dublat.
Analiștii avertizează că situația ar putea avea efecte economice globale.
„Această escaladare pare un punct de cotitură pentru piețe. Conflictul afectează direct sistemul energetic global, iar riscul de stagflație crește (n.red: stagflația este o situație în care economia stagnează, dar prețurile continuă să crească)”, a declarat Charu Chanana, strateg de investiții, citat de Reuters.
Războiul în Orientul Mijlociu a intrat în ziua 20. Iar, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi un grup de 16 ţări ale Uniunii Europene s-au întâlnit pe 19 martie, la Bruxelles, pentru a discuta impactul războiului împotriva Iranului asupra fluxurilor de migraţie către Europa, scrie Digi24.

În paralel, scrie presa internațională, incidentele din regiune continuă. Atacuri cu drone și rachete au vizat rafinării din Arabia Saudită și Kuweit, iar în Emiratele Arabe Unite, instalațiile de gaze au fost închise temporar după interceptarea unor rachete.
În contextul războiului din Orientul Mijlociu, The Washington Post, scrie că Pentagonul a cerut Casei Albe să aprobe o solicitare de peste 200 de miliarde de dolari către Congres pentru finanțarea de mai departe a conflictului.
