Președinția explică motivul grațierii lui Nicolae Șepeli și de ce decizia a fost ulterior revocată

Președinția a venit cu explicații în legătură cu grațierea acordată în 2022 lui Nicolae Șepeli - un condamnat transferat din Federația Rusă pentru executarea pedepsei în R. Moldova, precum și motivele care au stat la baza recentei revocări a decretului. Potrivit instituției, prima decizie a Maiei Sandu a fost luată în contextul în care Procuratura Generală (PG) a invocat că tânărul este „victima traficului de ființe umane”, iar cea din urmă - deoarece Șepeli ar face parte dintr-un grup criminal organizat, suspectat de pregătirea asasinatelor unor persoane din Ucraina.

Prima scrisoare a Procuraturii Generale: Nicolae Șepeli -victimă a traficului de ființe umane

„În luna martie 2021, Procuratura Generală a R. Moldova a înaintat în adresa Președinției solicitarea de a examina, conform competenței, cererile de acordare a grațierii în privința a șase persoane condamnate în Federația Rusă, inclusiv Nicolae Șepeli, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. În susținerea cererii de grațiere a Procuraturii Generale s-a menționat că Nicolae Șepeli, alături de celelalte persoane, este o victimă a traficului de ființe umane, care - sub pretextul de a fi angajat oficial în câmpul muncii în calitate de curier, prin înșelăciune - a fost recrutat și transportat în Federația Rusă. În acest sens, Procuratura Generală a efectuat urmărirea penală, în cadrul căreia au fost investigate și examinate fapte de trafic de ființe umane cu scopul exploatării cetățenilor R. Moldova”, precizează responsabilii de la Președinție.

Potrivit instituției prezidențiale, în demersul PG se mai menționa că instanțele din Federația Rusă nu cunoșteau că cele șase persoane erau victime ale traficului de ființe umane atunci când au fost pronunțate sentințele de condamnare.

„Din aceste considerente, hotărârile judecătorești irevocabile de condamnare a cetățenilor R. Moldova, emise de instanțele judecătorești din Federația Rusă, erau pasibile de a fi supuse revizuirii. În context, trebuie precizat că, potrivit prevederilor art. 13 al Convenției asupra transferării persoanelor condamnate, doar statul de condamnare are dreptul de a se pronunța asupra oricărei forme de recurs vizând revizuirea hotărârii. Procuratura Generală mai indica în demers că, luând în considerație că victimele traficului de ființe umane execută pedeapsa cu închisoarea în R. Moldova, iar procedurile de inițiere și examinare a revizuirii de către autoritățile competente ale Federației Ruse ar dura mai mult timp, ceea ce ar duce la executarea integrală a pedepselor cu închisoarea, consideră oportună acordarea grațierii în mod individual fiecărei persoane menționate mai sus”, se arată în același comunicat.

A doua scrisoare a Procuraturii Generale și ulterioara grațiere

În luna octombrie a anului 2021, Aparatul Președintelui a recepționat o a doua scrisoare din partea Procuraturii Generale, care informa că autoritățile competente ale Federației Ruse au refuzat inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare, PG reiterând solicitarea „examinării oportunității acordării grațierii conform cererilor depuse”.

Conform Președinției, demersul Procuraturii Generale a fost examinat în cadrul ședințelor Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele R. Moldova din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022.

Pe 9 martie 2022, Comisia a decis înaintarea propunerii în favoarea grațierii lui Nicolae Șepeli - singurul dintre cei șase fără antecedente penale.

„Potrivit Comisiei, în urma examinării complete a dosarului, a intervievării persoanei condamnate și a analizei documentelor oficiale prezentate de instituțiile competente, s-a constatat că, la momentul examinării cererii, erau întrunite circumstanțe relevante, precum: executarea în cea mai mare parte a pedepsei stabilite prin hotărâre judecătorească; lipsa antecedentelor penale, respectarea pe durata detenției a regimului penitenciar, având un comportament adecvat, fără implicare în incidente violente sau conflicte cu personalul ori alți deținuți și fără a avea sancțiuni disciplinare la momentul examinării cererii; persoana menținea legătura cu familia și dispunea de un loc de trai stabil; evaluările psihologice instituționale caracterizau, de asemenea, persoana ca având un comportament corespunzător în contextul detenției”, menționează Președinția.

Instituția prezidențială notează că reprezentantul PCCOCS audiat în ședința Comisiei a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora Șepeli avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut în baza actelor și evaluărilor disponibile:

„Având în vedere ansamblul acestor circumstanțe, Comisia a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere cu majoritate de voturi (cu un vot împotrivă și o abținere). În baza acestei recomandări și în conformitate cu atribuțiile legale, Decretul nr. 418-IX privind acordarea unei grațieri a fost semnat la 11 aprilie 2022, cu perioadă de probațiune, în partea neexecutată a pedepsei stabilite. Acordarea grațierii cu perioadă de probațiune însemna că persoana grațiată urma să rămână sub supravegherea autorității de probațiune pentru perioada rămasă neexecutată, fiind obligată să respecte toate condițiile legale”.

Decretul privind grațierea, revocat la aproape patru ani de la semnare

Pe 19 februarie curent, președinta Maia Sandu a semnat un nou decret, prin care l-a revocat pe cel din 11 aprilie 2022. Decizia a fost luată în contextul „informațiilor noi aduse la cunoștință de către autoritățile abilitate”, inclusiv a faptului că persoana grațiată ar face parte dintr-un grup criminal organizat, „suspectat ca având scopul de a pregăti asasinarea unor persoane din Ucraina”.

„Executarea decretului este pusă în sarcina autorităților competente, care vor acționa conform cadrului legal și în limitele prevăzute de lege. De asemenea, se realizează verificări asupra procedurii de examinare a cauzei de grațiere în cazul dat, a procesului de colectare a informațiilor în ansamblu, a modului de monitorizare și executare a perioadei de probațiune, inclusiv pentru a îmbunătăți mecanismele de verificare și prevenire pe viitor a unor astfel de situații”, a punctat Președinția.

Potrivit instituției, pe parcursul anilor 2021–2024, Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele R. Moldova a examinat 640 de cereri de grațiere. Douăzeci și două de persoane (11 femei și 11 bărbați), au fost propuse spre grațiere, toate fiind grațiate. În 2025, nicio cerere examinată de membrii Comisiei nu a fost înaintată președintei.

În dimineața zilei de 19 februarie curent, oamenii legii din R. Moldova și Ucraina au desfășurat acțiuni într-o anchetă comună care viza pregătirea lichidării fizice a mai multor persoane publice ucrainene. Potrivit autorităților, activitățile infracționale ar fi fost coordonate de serviciile speciale rusești.

A doua zi, pe 20 februarie, Poliția Națională a Ucrainei și cea a R. Moldova au anunțat destructurarea unei rețele care pregătea asasinate la comandă în Ucraina, cu recrutări din R. Moldova. Oamenii legii au precizat că bănuitul principal cu rol de recrutor este din Chișinău, are 30 de ani și a fost condamnat în Rusia pentru trafic de droguri, după care a fost transferat în penitenciarele din R. Moldova, unde și-a executat sentința până în 2022 - descriere care coincide cu Nicolae Șepel.

În total au fost reținuți doisprezece cetățeni moldoveni cu vârste de 19-43 de ani, originari din Chișinău, Comrat, Orhei și Bălți. Șapte au fost reținuți în Ucraina, iar cinci, inclusiv învinuitul cu rol de recrutor - în R. Moldova.

Patru dintre cele cinci persoane reținute în R. Moldova au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, iar uneia i s-a interzis să părăsească R. Moldova timp de 60 de zile.

Autor: Victoria Romaniuc