Presa: România intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO

Presa: România intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO
Sursa foto: presidency.ro

România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței, scrie hotnews.ro, citând surse oficiale. Informația vine în contextul în care SUA, Marea Britanie și Franța au anunțat că-l susțin pentru funcția de secretar general al NATO pe premierul olandez Mark Rutte.

Informația privind demersul României a fost publicată inițial, pe Twitter, de corespondenta Bloomberg la Casa Albă.

Administrația Prezidențială de la București nu a comentat până acum această informație. Purtătorul de cuvânt al Executivului român, Mihai Constantin, a declarat: „În clipa de față în numele Guvernului nu am date pentru a comunica pe acest subiect”.

NATO a refuzat să comenteze informațiile Bloomberg potrivit cărora România i-ar fi notificat pe aliați că propune candidatura președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO.

Mandatul actualului secretar general al NATO expiră la toamnă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul.

Potrivit Reuters, Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania au anunțat joi că îl susțin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, plasându-l pe acesta într-o poziție puternică pentru a veni la conducerea alianței transatlantice.

Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, Iohannis era pe lista posibililor succesori, potrivit sursei citate.

Cum se alege secretarul general al NATO

Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat.