Datorită faptului că Ucraina rezistă, Federația Rusă este ținută departe de granițele noastre și de restul Europei. Declarația a fost făcută de către viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în cadrul celei de-a treia ediții a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, care are loc la Chișinău și reunește delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Evenimentul este organizat sub egida Platformei Internaționale Crimeea și este co-organizat de ministerele Afacerilor Externe și Apărării din Republica Moldova și Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene.

La deschiderea reuniunii au participat și ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, precum și viceministrul ucrainean de externe, Alexandr Mischenko. În format online a intervenit ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Andrei Sibiga.

Viceprim-ministrul s-a referit și la impactul războiului asupra Republicii Moldova, inclusiv provocările cauzate de războiul hibrid, care depășesc dimensiunile militare convenționale: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și manipulare, precum și presiuni energetice. În același timp, a atras atenția că acțiunile Rusiei în Marea Neagră generează consecințe majore asupra mediului și infrastructurii critice, cu efecte resimțite nu doar în Ucraina, ci la nivel regional.

„Operațiunile Rusiei în zona Mării Negre creează riscuri militare, energetice și alimentare, afectează libertatea de navigație și produc daune semnificative mediului, cu impact asupra țărilor riverane. Un exemplu elocvent îl reprezintă recentele bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au dus la poluarea râului Nistru și, în consecință, mai multe raioane din nordul Republicii Moldova au rămas fără apă potabilă”, a conchis șeful diplomației moldovenești. 

Totodată, Mihai Popșoi a evidențiat rolul Uniunii Europene în consolidarea securității regionale și a subliniat că extinderea acesteia, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, reprezintă o investiție strategică în pacea și stabilitatea Europei. 

În încheiere, vicepremierul a făcut apel la consolidarea eforturilor comune ale țărilor riverane și partenerilor internaționali pentru a face față provocărilor din regiunea Mării Negre. 

Reuniunea continuă dialogul lansat la București (2023) și ulterior la Sofia (2024), în contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei. Ediția din acest an, include patru paneluri de discuție, în cadrul cărora temele principale vizează impactul asupra securității în regiunea Mării Negre și a Mării Azov, cu accent pe strategiile de securitate regională, asigurarea libertății navigației, protecția infrastructurii critice și consolidarea cooperării regionale, inclusiv necesitatea identificării unor măsuri coordonate pentru întărirea securității energetice și alimentare, precum și dezvoltarea legăturilor economice.