Peste 80% dintre primării, vizate de reforma APL - prag minim de trei mii de locuitori și reducerea raioanelor la zece

Guvernul a prezentat conceptul de reformă a administrației publice locale (APL), un plan amplu care vizează reorganizarea profundă a structurii administrative din Republica Moldova, cu accent pe consolidarea primăriilor, reducerea fragmentării și eficientizarea serviciilor publice la nivel local.

Documentul a fost elaborat în urma mai multor luni de consultări cu autoritățile locale și cetățenii și pornește de la constatarea că actuala structură este excesiv de fragmentată. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că această realitate afectează direct capacitatea administrațiilor locale de a livra servicii și de a implementa proiecte de dezvoltare.

„Peste 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori. Fragmentarea prea mare nu aduce modernizare”, a spus Buzu, subliniind că dimensiunea redusă a unităților administrative este una dintre principalele bariere în calea dezvoltării locale.

Datele prezentate de autorități arată dezechilibre majore între localitățile mari și cele mici, în special în ceea ce privește infrastructura de bază. Aproximativ 34% dintre gospodării nu au acces la apă și canalizare, iar majoritatea acestora se regăsesc în comunități mici.

„80% dintre gospodăriile fără apeduct și 77% dintre cele fără canalizare sunt în primării mici”, a precizat Buzu.

Pe lângă infrastructură, reforma scoate în evidență și vulnerabilitățile financiare ale administrațiilor locale.

„Bugetul propriu al unei primării mici este de doar circa 11%, iar 50-60% vin de la bugetul de stat”, a explicat oficialul, menționând dependența ridicată de transferuri bugetare.

O altă problemă majoră este depopularea accelerată a localităților mici.

„Datele arată o scădere de 32,7% a populației în ultimii 10 ani, de două ori mai mare decât media națională”, a declarat Buzu.

În același timp, lipsa specialiștilor și nivelul redus de digitalizare afectează calitatea serviciilor publice. Potrivit datelor Guvernului, 80,5% dintre primăriile mici nu au specialiști în managementul proiectelor, iar doar 9,1% oferă servicii digitale complete.

Pentru a răspunde acestor probleme, reforma propune crearea centrelor unificate de prestare a serviciilor publice (CUPS), care vor funcționa în fostele sedii ale primăriilor.

„Acolo vor putea fi oferite peste 600 de servicii publice”, a declarat Buzu.

De asemenea, fiecare localitate ar urma să dispună de un reprezentant al primarului, care să asigure legătura directă cu cetățenii.

Un element central al reformei este încurajarea amalgamării voluntare a localităților, prin stimulente financiare.

„Vom oferi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama”, a afirmat oficialul, menționând că pachetul de stimulente este estimat la 6,491 miliarde lei pentru perioada 2026-2030.

Conceptul introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru constituirea unei primării, ceea ce ar duce la reducerea numărului de unități administrative și la formarea unor structuri mai mari.

„Prin crearea unor administrații mai mari, comunitățile vor putea oferi servicii mai bune și vor avea capacitatea de a implementa proiecte mai complexe”, a explicat Buzu.

Reforma prevede și o reorganizare a nivelului doi al administrației, prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Acestea ar urma să devină centre regionale de dezvoltare responsabile de proiecte majore, precum infrastructura regională, spitalele sau gestionarea deșeurilor.

„Cele 10 raioane vor gestiona proiecte mari - drumuri regionale, spitale, managementul deșeurilor, pe care un raion de astăzi nu le poate susține singur”, a spus oficialul.

Un caz aparte este raionul Taraclia, unde majoritatea populației este de etnie bulgară.

„Propunem transformarea acestuia într-un municipiu de nivelul II”, a precizat Buzu.

Reforma a generat și reacții critice din partea reprezentanților autorităților locale. Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a declarat că, deși schimbarea este necesară, forma actuală ridică mai multe semne de întrebare.

„Nu suntem împotriva reformei, dar nu putem să nu atragem atenția asupra riscurilor unor abordări grăbite și superficiale”, a spus Furdui.

Acesta a avertizat că ritmul reformei ar putea fi prea accelerat pentru o schimbare de asemenea amploare, ceea ce ar putea genera dezechilibre în funcționarea administrațiilor locale. În opinia sa, lipsesc suficiente analize de impact care să demonstreze beneficiile reale ale comasării primăriilor.

„În lipsa unor mecanisme clare și a unei reforme mai ample a întregului sistem administrativ, efectele ar putea fi limitate”, a conchis acesta.

Furdui a mai atras atenția că reforma riscă să fie percepută ca impusă, în condițiile în care consultarea autorităților locale nu ar fi suficient de profundă. Totodată, el a subliniat că reforma ar trebui să vizeze nu doar reorganizarea administrativ-teritorială, ci și consolidarea reală a descentralizării și a capacităților locale.

Autoritățile își doresc ca reforma să fie aprobată până în toamnă, ca alegerile locale din 2027 să se desfășoare deja după noile reguli.