Unul din cinci elevi de clasa I din R. Moldova prezintă exces ponderal, iar aproape 9% dintre aceștia suferă de obezitate. Datele se conțin într-un Studiu național de supraveghere a obezității la copii, prezentat de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) pe 13 noiembrie.

Potrivit ANSP, datele Studiului național de supraveghere a obezității la copii confirmă că obezitatea infantilă continuă să reprezinte o amenințare pentru sănătatea publică.

Acest fapt evidențiază necesitatea consolidării eforturilor pentru crearea și implementarea eficientă a politicilor publice, menite să promoveze alimentația sănătoasă, activitatea fizică și un mediu favorabil sănătății copiilor.

Astfel, potrivit rezultatelor obținute, unul din cinci elevi de clasa I (20,7%) prezintă exces ponderal. Dintre aceștia, 8,8% sunt afectați de obezitate, iar 6,5% sunt subponderali.

ANSP precizează că datele sunt mai mici decât media europeană obținută în cadrul rundei a 6-a a studiului Inițiativei europene privind supravegherea dezvoltării fizice la copii (COSI), realizată în 48 de țări în perioada 2022-2024 (25% copii cu supraponderabilitate și 10% – cu obezitate), dar în creștere față de runda a 4-a studiului COSI, realizată în R. Moldova în 2016 (18,5% copii cu supraponderabilitate și 5,5% – cu obezitate).

Excesul ponderal este mai frecvent în rândul băieților (21,4% supraponderali, dintre care 9,9% obezi) decât al fetelor (20% supraponderale, dintre care 7,5% obeze).

Totodată, specialiștii în sănătate constată că se atestă o diferență semnificativă între mediul urban (23,7% copii supraponderali, iar 8,2% obezi) și cel rural (16% copii supraponderali și 4,8% – obezi), copiii părinților cu un nivel scăzut de educație fiind mai frecvent afectați de obezitate (7,4%).

Percepția părinților

Potrivit studiului realizat de ANSP, percepția părinților privind greutatea copiilor este adesea una inexactă – 73,7% dintre băieții supraponderali și 68,1% dintre fetele supraponderale sunt percepuți ca având greutate normală.

Doar 2,3% dintre băieți și 2% dintre fete sunt recunoscuți corect ca obezi. Această percepție eronată contribuie la întârzierea intervențiilor timpurii și crește riscul de apariție a bolilor netransmisibile.

Alimentația

Fructele sunt consumate zilnic de 47,3% dintre copii, iar legumele de 36,6%. Doar 3,5% dintre copii respectă recomandarea OMS de a consuma cinci porții zilnice de fructe și legume. În același timp, 20,4% copii consumă zilnic gustări dulci, iar 11,7% dintre copii beau zilnic băuturi carbogazoase dulci.

Băieții practică sport sau dans în medie 2,2 ore/săptămână, iar fetele 1,9 ore/săptămână. Copiii cu greutate normală sau subponderală sunt mai activi decât cei supraponderali sau obezi. Majoritatea desfășoară zilnic activități fizice moderate sau intense timp de 2,4 ore.

În același timp, 47,4% dintre băieți și 40,3% dintre fete petrec cel puțin două ore zilnic în fața ecranelor. Aproximativ 90% dintre copii sunt activi fizic cel puțin o oră pe zi, iar durata medie a activităților fizice zilnice era estimată la circa 2,5 ore. 53,6% dintre copii, merg la școală pe jos sau cu bicicleta. Siguranța traseului a fost evaluată de părinți ca fiind moderată (scor mediu: 5/10).

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra obiceiurilor copiilor: consumul de fructe a crescut cu 11,4%, iar cel de legume cu 9,4%, gustările sărate au fost consumate cu 16% mai puțin , dulciurile cu 9,1% mai puțin și băuturile îndulcite cu 15,5% mai puțin frecvent. Totodată, atât activitatea fizică, cât și comportamentele sedentare au crescut în această perioadă.

Organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor

Luând în considerare rezultatele obținute, Ministerul Sănătății, în colaborarea cu Ministerul Educației și Cercetării au aprobat Ordinul comun nr. 488/834 din 2025 cu privire la organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general.

Prin intermediul acestui mecanism, în instituțiile de învățământ general sunt oferite meniuri echilibrate, adecvate nevoilor nutriționale ale copiilor și elevilor, iar factorii de risc alimentar, precum consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi, care favorizează acumularea de kilograme în plus, sunt reduși la minimum.

Studiul național de supraveghere a obezității la copiii din ciclul primar, mai exact a copiilor cu vârsta de 7 ani, a fost realizat în perioada 2022-2023 în 90 de școli din întreaga țară. În cadrul studiului, au fost utilizate metode statistice standardizate care au permis colectarea informațiilor de la aproximativ 3600 de copii din clasa a I-a.

R. Moldova s-a aliniat la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și a setat atingerea, până în anul 2030, a țintei de zero creștere a ratei obezității pentru persoanele de toate vârstele, fapt stipulat în Programul Național de prevenire și control a bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 129/2023.