Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează consumatorii că produsele care conțin grăsimi vegetale nu au voie să fie denumite „brânză”, „cașcaval”, „unt” sau „lapte”. Conform legislației în vigoare, aceste denumiri pot fi folosite doar pentru alimente obținute exclusiv din lapte.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 158/2019, termenul „brânză” este rezervat doar produselor realizate prin coagularea laptelui și eliminarea zerului. În același timp, prezența grăsimilor vegetale în lapte și produse lactate este strict interzisă.

Pe piață există însă produse care arată și au gust asemănător cu brânza, dar sunt fabricate parțial din uleiuri vegetale. Acestea nu sunt interzise pentru vânzare, însă nu pot fi considerate produse lactate și nu pot purta denumirea de „brânză”. Denumirea corectă pentru ele este „produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale”.

ANSA subliniază că este interzisă și utilizarea expresiei „produs de brânză” pentru alimentele care conțin adaosuri de grăsimi vegetale. Scopul acestei reguli este de a evita inducerea în eroare a cumpărătorilor. Operatorii din domeniul alimentar sunt obligați să scrie clar pe etichetă denumirea reală a produsului.

Diferența dintre o brânză autentică și un produs cu grăsimi vegetale ține în primul rând de materia primă. Brânza adevărată conține doar lapte, fermenți și cheag, având un gust natural și o aromă specifică. Produsele cu grăsimi vegetale înlocuiesc parțial sau total grăsimea lactată cu uleiuri vegetale și sunt procesate industrial pentru a imita textura lactatelor.

ANSA amintește că eticheta unui produs alimentar trebuie să conțină obligatoriu denumirea corectă, lista ingredientelor, alergenii, data limită de consum, condițiile de păstrare, declarația nutrițională și datele producătorului sau importatorului.

Pentru păstrarea calităților nutritive, brânza trebuie ținută la frigider, la temperaturi între +2 și +6 grade Celsius. După deschiderea ambalajului este recomandată depozitarea în recipiente închise, preferabil din sticlă.

Amintim că în urmă cu doi ani, ANSA a efectuat controale la unități care produceau plăcinte și a descoperit practici comerciale înșelătoare la etichetare. Inspectorii au constatat că în umpluturi era folosit un produs pe bază de grăsimi vegetale, precum ulei de palmier hidrogenat, ulei de soia sau de floarea-soarelui cu adaos de lapte degresat, care doar imita brânza de vaci. În unele cazuri, nivelul de acizi grași trans era excesiv. Autoritatea a emis atunci prescripții de modificare a etichetelor.

Consumatorii sunt îndemnați să citească atent ingredientele și să ceară informații suplimentare de la comercianți.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, consumul ridicat de acizi grași trans crește semnificativ riscul bolilor cardiovasculare.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram