Noi reguli de organizare și funcționare a Parlamentului: Deputații ar putea depune un jurământ

Deputații ar putea depune un jurământ, ca element de legitimare a momentului începerii efective a exercitării mandatului de deputat și responsabilizării acestora în fața poporului pe care îl reprezintă. Prevederea se conține în proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, supus consultărilor publice pe platforma Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, dar urmează a fi supus votului în Legislativ pentru a intra în vigoare.

Potrivit autorilor, elaborarea Codului a fost dictată de necesitatea asigurării previzibilității și transparenței procesului legislativ, implementării standardelor europene în domeniu, efectuării controlului parlamentar, precum și a reglementării unor raporturi juridice între Parlament și alte autorități.

Deputata Veronica Roșca, vicepreședinta Comisiei juridice, numiri și imunități și vicepreședinta grupului de lucru care a elaborat documentul, a menționat că discuțiile reprezintă o etapă preliminară în examinarea proiectului.

„Dintotdeauna s-a dorit îmbunătățirea și oferirea unui cadru juridic complex, care să asigure previzibilitatea și transparența în organizarea și funcționarea Parlamentului, precum și în raporturile instituției parlamentare cu alte autorități”, a accentuat Veronica Roșca.

Deputata a reiterat importanța adoptării unui document care să servească și următoarelor legislaturi și care să constituie fundamentul stabilității instituției Parlamentului.

Codul reglementează modul de constituire, organizare și funcționare a Parlamentului Republicii Moldova, raporturile juridice dintre Parlament și alte autorități, stabilește statutul deputatului în Parlament și statutul Secretariatului Parlamentului. Potrivit documentului, deputații vor depune jurământul, ca element de legitimare a momentului începerii efective a exercitării mandatului de deputat și responsabilizării acestora în fața poporului pe care îl reprezintă. O altă prevedere a proiectului se referă la drepturile opoziției parlamentare, printre care dreptul zilei opoziției, care se va organiza de două ori în sesiune, la solicitarea preventivă cu cel puțin zece zile înainte.

Documentul mai face referire la procedurile neordinare de examinare a proiectelor de acte normative – procedura în mod prioritar și procedura în mod de urgență. Examinarea proiectului de lege în mod prioritar presupune examinarea acestuia în termenul procedural, redus în jumătate. Proiectele de acte normative care la solicitarea Guvernului sunt examinate în procedura de urgență se prezintă, în plenul Parlamentului, de către prim-ministru, iar în absența acestuia – de viceprim-ministru.

În proiect sunt reglementate și raporturile Parlamentului cu alte autorități publice, precum președintele R. Moldova, Guvernul, Curtea Constituțională, autoritățile publice în domeniul justiției, autoritățile administrației publice locale, precum și cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă. Proiectul Codului stabilește și tipurile controlului parlamentar. Un element nou este controlul parlamentar specializat, care se realizează de către Parlament prin intermediul Curții de Conturi și a instituției Avocatul Poporului.

Printre prevederile proiectului se regăsesc și cele referitoare la mandatul deputatului, încetarea de drept a calității de deputat, demisia deputatului, temeiurilor de ridicare a mandatului de deputat, incompatibilități, procedura de ridicare a imunității parlamentare.

Conceptul proiectului Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului R. Moldova a fost elaborat de membrii grupului de lucru constituit din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare și funcționari din cadrul Secretariatului Parlamentului. Grupul de lucru a fost condus de vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi.

Proiectul urmează a fi definitivat, după examinarea propunerilor prezentate. Ulterior, acesta va fi înregistrat în Parlament și va intra în procedură legislativă.