Uniunea Europeană transmite unul dintre cele mai ferme avertismente adresate Ucrainei de la începutul procesului de aderare, în contextul unui amplu scandal de corupție care implică persoane din cercul apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Într-un interviu acordat publicației Politico, comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a declarat că statele membre nu vor sprijini integrarea Ucrainei în blocul comunitar dacă autoritățile de la Kiev nu demonstrează capacitatea de a investiga și sancționa credibil corupția la nivel politic și economic înalt.

„Trebuie să existe, în fiecare țară candidată, un sistem robust pentru gestionarea presupuselor cazuri de corupție la nivel înalt”, a afirmat McGrath.

Oficialul UE a subliniind că investigațiile, urmărirea penală și condamnările sunt elemente esențiale în evaluarea unei țări care aspiră la statutul de membru.

Comisarul a precizat că Ucraina nu poate beneficia de excepții și că aceleași standarde sunt aplicate tuturor statelor candidate. El s-a declarat încrezător că autoritățile depun eforturi pentru a se apropia de criteriile stabilite de Bruxelles, menționând dialogul constant cu Kievul.

Declarațiile sale vin pe fondul unei investigații anticorupție majore privind un presupus plan de deturnare a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. Ancheta îi vizează acum pe unii dintre cei mai influenți oficiali guvernamentali, iar recent, procurorii au efectuat percheziții la biroul lui Andrei Ermak, șeful cancelariei prezidențiale și un personaj central al administrației Zelenski.

Bruxellesul transmite însă un mesaj constant: reformele privind statul de drept rămân esențiale și condiționează orice avans al Kievului în direcția integrării europene.

„Dacă aceste standarde nu sunt îndeplinite, nu veți primi sprijin din partea statelor membre pentru a progresa pe calea aderării”, a subliniat McGrath.

Întrebat dacă Ucraina face suficient pentru a îndeplini cerințele UE, comisarul european a afirmat că guvernul de la Kiev depune „toate eforturile pentru a atinge standardul necesar” și a reiterat angajamentul instituțiilor europene de a monitoriza îndeaproape evoluțiile și de a menține dialogul permanent cu autoritățile ucrainene.

Scandalul uriaș de corupție din Ucraina a ieșit la iveală la 10 noiembrie 2025, când organele anticorupție, NABU împreună cu SAPO, au declanșat operațiunea „Operation Midas”, vizând o schemă de mită şi delapidare în sectorul energetic, ce implică compania de stat Energoatom. Potrivit anchetatorilor, contractele erau supraevaluate, iar contractanţii erau obligaţi să plătească comisioane ilegale de 10-15% pentru a nu-şi pierde contractele. În total, s-au estimat sume frauduloase de ordinea 100 milioane de dolari.

În dimineața aceleiași zile, au avut loc primele percheziții: locuința omului de afaceri Timur Mindich — asociat apropiat al președintelui Volodimir Zelenski — și locuința fostului ministru al Justiției (și anterior al Energiei), Herman Halushchenko. Mindich a părăsit Ucraina cu câteva ore înainte de descinderi.

În zilele care au urmat, ancheta s-a extins: mai multe persoane au fost reținute și inculpate, inclusiv oficiali și oameni de afaceri. În paralel, din cercul de suspecți făceau parte figuri cu coduri-de-alias — asta arăta cât de închegată și bine organizată era rețeaua.

Pe 11 noiembrie 2025, președintele Zelenski a reacționat public: a declarat că „oricine implicat în acte de corupție va fi tras la răspundere” și a promis reforme, afirmând că astfel de scheme sunt inacceptabile într-o instituție strategică.

Pe măsură ce investigația a avansat, pe 28 noiembrie 2025, anchetatorii au derulat percheziții și la domiciliul lui Andrei Ermak— șeful biroului prezidențial. Acțiunile vizează suspiciuni potrivit cărora rețeaua de corupție ar fi compromis funcționarea unor contracte publice majore, prin comisioane ilegale, favorizări și spălare de bani. Ermak a confirmat perchezițiile și a declarat că cooperează integral cu autoritățile. La scurt timp însă, Ermak și-a anunțat demisia, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.

În paralel, guvernul ucrainean a lansat un audit pe scară largă la toate companiile de stat, ca răspuns la amploarea scandalului, iar societatea civilă și partidele politice cer claritate și sancțiuni ferme.

Jurnaliștii au dezvăluit numele tuturor părților implicate în ancheta privind corupția de proporții de la Energoatom, care au fost suspectate de NABU. Conform proiectului „Schemele”, au fost ridicate suspiciuni împotriva lui Timur Mindici (care este numit „Carlson” în înregistrările audio publicate de NABU - n.red.), fostul consilier al ministrului Energiei, Igor Mironiuk („Racheta”), directorul executiv pentru securitate al Energoatom, Dmitro Basov („Tenor”), Aleksandr Zukerman („Sugarman”), Igor Fursenko („Rioșik”), Lesia Ustimenko și Liudmila Zorina. Cinci persoane de pe lista suspecților au fost reținute, iar două - Mindici și Zukerman - au părăsit Ucraina.

Ukrainska Pravda notează că lui Basov, Mironiuk, Fursenko, Ustimenko și Zorina le-au fost aplicate măsuri preventive, cu posibilitatea eliberării pe cauțiune. Ustimenko, Zorina și Fursenko au fost eliberați după ce au achitat cauțiunile.

Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus în aplicare decizia Consiliului Național de Securitate și Apărare de a impune sancțiuni împotriva co-proprietarului studioului Kvartal-95 și asociatului său, Timur Mindici, precum și împotriva omului de afaceri Oleksandr Zukerman.

Pe 19 noiembrie, Rada Supremă de la Kiev a susținut rezoluția de demitere a lui Gherman Galușcenko din funcția de ministru al Justiției al Ucrainei. Însuși oficialul a menționat anterior că acesta „nu se ține” de funcție, dar, în același timp, intenționează „să se apere legal și să-și demonstreze poziția”.