Aproximativ 90% din cetățenii R. Moldova sunt de acord să plătească pentru servicii de management al deșeurilor și susțin aplicarea amenzilor, iar circa 44% nu sunt motivați să sorteze, fiind convinși că efortul lor se pierde în haosul sistemic. Concluziile au fost prezentate se conțin într-un studiu sociologic, realizat în septembrie și prezentat astăzi, 5 noiembrie, de compania CBS-AXA.

Potrivit raportului, 75,5% dintre gospodării au acces la un serviciu de colectare generală, însă doar 36,6% beneficiază de condiții reale pentru colectarea separată – containere dedicate, programe locale sau informații clare. Când sortarea are loc, cetățenii aleg - plasticul (cel mai frecvent), urmat de metal, sticlă și hârtie.  

Moldovenii consideră că unul sau doi lei per unitate de ambalaj este un preț acceptabil pentru un sistem de garanție-returnare (SGR), care ar stimula întoarcerea recipientelor și integrarea lor în economia circulară.

Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, a calificat situația deșeurilor din R. Moldova drept „cea mai mare tragedie ecologică a țării”, subliniind neglijența acumulată de la independență.

„Prea mulți ani a fost ignorat acest subiect. Am ajuns să avem gropi de gunoi la marginea pădurilor, lacurilor, râurilor. Nu e doar o problemă de imagine – e o amenințare la adresa sănătății. Lucrurile se agravează dacă nu acționăm ferm.”

Iuliana Cantaragiu, reprezentanta Centrului Național de Mediu, a explicat lentoarea progresului.

„Avem finanțări, avem proiecte, dar doar 36,6% au infrastructură pentru sortare. Fără să înțelegem de ce 44% nu cred în sistem, nicio investiție nu va schimba comportamente”, a spus fost şefă de la Ministerul Mediului.

R. Moldova generează anual peste 1,2 milioane de tone de deșeuri menajere, din care doar 15% sunt colectate selectiv și sub 5% reciclate efectiv. Celelalte 95% ajung în peste 2.000 de gropi de gunoi – de două ori mai multe decât cele 1.682 de localități oficiale ale țării.

Majoritatea depozitelor sunt neautorizate: săpate manual în ravene, pe maluri de râuri (Nistru, Prut, Răut) sau în păduri, fără folie de impermeabilizare, fără sisteme de captare a levigatului și fără monitorizare.

Consecințele sunt vizibile și invizibile: ape freatice contaminate cu nitrați și metale grele, incendii spontane cu emisii de dioxine, mirosuri persistente în sate întregi și creșterea incidenței bolilor respiratorii în zonele afectate.

De la independență, gestionarea deșeurilor a rămas un capitol neglijat: investițiile au fost sporadice, legislația – slab aplicată, iar responsabilitatea – împărțită între primării subfinanțate și operatori privați fără standarde.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de 1.000 de persoane.