Maestrul Eugen Doga va fi înmormântat pe 5 iunie. Programul funeraliilor

Maestrului Eugen Doga va fi înmormântat pe 5 iunie, la Cimitirul Central de pe strada Armenească din capitală, anunță Ministerul Culturii. După cum a precizat anterior președinta Maia Sandu, ziua funeraliilor marelui compozitor va fi declarată zi de doliu național în R. Moldova. Mâine, drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, iar instituțiile publice și cetățenii sunt îndemnați să păstreze un moment de reculegere în memoria marelui compozitor.

Potrivit Ministerului Culturii, pe 4 iunie 2025, la ora 17:00, corpul neînsuflețit al măiestrului Doga va fi expus la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, iar  la ora 17:30 va începe slujba de priveghi.

Pe 5 iunie 2025, Eugen Doga va fi petrecut pe ultimul drum. Ministerul Culturii anunță următorul program:

• 08:00 – 09:30 – Serviciul divin și Prohodul – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”;
• 10:00 – Expunerea corpului neînsuflețit la Palatul Național „Nicolae Sulac”;
• 10:15 – 12:50 – Ceremonia „In memoriam Eugen Doga” și Mitingul de doliu;
• 12:50 – Procesiunea de rămas bun (Litia mică);
• 13:00 – Deplasarea cortegiului funerar către Cimitirul Central (str. Armenească);
• 14:00 – Ceremonia funerară.

Amintim că Eugen Doga a decedat pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani. Vestea tristă a fost anunțată de către deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Natalia Davidovici. Ulterior, informația a fost confirmată de Ministerul Culturii.

Președinta țării a anunțat că ziua funeraliilor va fi declarată zi de doliu național în R. Moldova. În această zi, drapelul de stat va fi coborât în bernă în toate localitățile din țară, precum și în misiunile diplomatice și consulare ale R. Moldova de peste hotare.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM

Eugen Doga s-a născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra din raionul Rîbnița, situat pe malul stâng al Nistrului. După cum a menționat anterior maestrul, acesta a fost un copil al războiului, care nu a avut leagăn, însă a avut noroc de cei șapte ani de acasă.

A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel.

Potrivit Ministerului Culturii, domeniul în care Eugen Doga s-a afirmat cu vigoare și care i-a adus notorietatea internațională este arta componistică. Are la activ mai multe cantate și poeme simfonice. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, patru cvartete de coarde, cântece de estradă și cântece pentru copii.

Maestrul s-a manifestat plenar și în domeniul muzicii de film, devenind unul dintre cei mai renumiți compozitori ai cinematografiei din spațiul post-sovietic. A debutat la studioul cinematografic Moldova-film în anul 1967, semnând muzica pentru comedia „Se caută un paznic”. A scris muzică pentru mai bine de 200 de filme, printre care „Nunta la palat”, „Singur în fața dragostei”, „Zece ierni pe o vară”, „Explozie cu efect întârziat”, „Durata zilei”, „Casă pentru Serafim”, „Lăutarii”, „Șatra”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Anna Pavlova”, „Patul lui Procust” etc.

Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela”, serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”, „Pe un picior de plai”, „Ce frumoasă este viața”, „Păsările tinereții noastre”, „Sfânta sfintelor”, dar și pentru baletele „Luceafărul”, „Venancia” etc.

Maestru în artă, Artist al Poporului și Om al Mileniului, Eugen Doga, a adunat pe parcursul vieții numeroase distincții și premii naționale și internaționale, fiind înscris lista celor 200 de personalități ale lumii. Talentul incontestabil al lui Eugen Doga este recunoscut și de UNESCO, care a inclus valsul „Gingașa și tandra mea fiară” pe lista capodoperelor muzicale ale secolului trecut.

Piesele sale se regăsesc într-un top internațional realizat de site-ul History Rundown cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile. Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces sunt incluse lucrările „Gramofon”, pe poziția a 83-a, iar „Dulcea și tandra mea fiară” s-a clasat pe locul 94.