Modificările recente la Legea cetățeniei vin pe fundalul creșterii numărului de cereri și al depistării a sute de cazuri de fals în acte. Declarația a fost făcută de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu. Într-un podcast realizat de Ziarul de Gardă, oficialul a explicat de ce autoritățile au decis să înăsprească procedurile, cum s-a schimbat mecanismul de verificare în ultimii ani și care sunt riscurile pe care statul încearcă să le prevină, fără a limita dreptul constituțional la cetățenie.

În acest context, șeful ASP a subliniat că noile prevederi nu vizează restrângerea accesului la cetățenie, ci întărirea mecanismelor de control și prevenire a fraudelor.

„Modificările care s-au făcut la legea cetățeniei au venit să ofere instituțiilor statului un mecanism suplimentar de verificare a identității și a actelor confirmative prezentate de aceste persoane”, a declarat Mircea Eșanu.

Oficialul a explicat că, deși există situații simple, tot mai multe dosare implică documente emise peste hotare, ceea ce complică verificările și impune controale suplimentare.

„Sigur, situația cea mai simplă ar fi ca în cazul domnului Vicol. Problema este că multe dintre actele de naștere cu care vin persoanele și care urmează să fie transcrise sunt din afara țării. Vin din zone și din state transparente și mai puțin transparente. Or, doar în ultimul an, din circa 12.000 de cereri de cetățenie, au fost identificate cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri. În actele prezentate, în actele de stare civilă, în gradul de rudenie, în relația cu părintele sau bunicii persoanei care pretinde că era cetățean al Republicii Moldova. Iar această relație trebuie verificată cât mai atent”, a explicat Eșanu.

Aceste riscuri au determinat autoritățile să ofere instituțiilor mai mult timp și instrumente legale pentru verificări detaliate, chiar dacă procesul a devenit mai complex, susține directorul ASP.

„De aici a apărut necesitatea de a modifica legea cetățeniei și de a oferi oportunitatea și timpul necesar pentru aceste verificări. Da, cineva își confirmă cetățenia, dar este un proces, nu e o chestiune simplă. Sigur, se poate aluneca în zona termenilor - redobândire, confirmare, iar în lege este prevăzută noțiunea de recunoaștere”, a afirmat el.

Mircea Eșanu a oferit și o comparație cu procedurile din trecut, când anumite cazuri puteau fi soluționate într-un timp foarte scurt, datorită accesului direct la arhivele naționale.

„Agenția Servicii Publice, de exemplu, până în 2022, făcea această operațiune ca în cazul domnului Vicol într-o singură zi sau chiar mai puțin. Era vorba despre situația în care o persoană, după 18 ani fără buletin de identitate, mergea la ASP pentru a-și perfecta actul, având certificatul de naștere care confirma cetățenia Republicii Moldova sau era emis de statul nostru. Procedura era mai rapidă, deoarece instituția deține arhiva actelor de stare civilă și putea verifica relațiile destul de repede. Însă, dintr-o anumită perioadă, de exemplu din 1993-1994, autoritățile nu mai aveau control asupra actelor din stânga Nistrului, emise pentru persoanele născute acolo. În aceste condiții au devenit necesare verificări mai amănunțite”, a adăugat el.

Șeful ASP a mai precizat că procesul de înăsprire a regulilor nu a fost unul brusc, ci a evoluat în mai multe etape, inclusiv în contextul riscurilor generate de război.

„Primele înăspriri ale verificărilor au intervenit după începutul războiului. Ele au fost introduse prin Comisia pentru Situații Excepționale, ulterior au fost incluse în legislație, iar la sfârșitul anului 2025 au fost operate ultimele modificări. Prin urmare, schimbările au avut loc treptat și nu doar la sfârșitul anului trecut. Ele au venit să acopere breșe legislative, în contextul numărului mare de tentative de obținere a cetățeniei Republicii Moldova. Totuși, unele persoane bine intenționate au fost afectate de aceste măsuri. De aici rezultă intenția autorităților și a legislatorilor de a identifica soluții pentru a nu discrimina și pentru a oferi acest drept constituțional într-o formă mai accesibilă, păstrând în același timp dreptul de a verifica minuțios identitatea solicitantului și legătura reală cu cetățenia Republicii Moldova, mai ales în condițiile în care mulți cetățeni au plecat peste hotare, atât în est, cât și în vest”, a conchis șeful ASP.

Menționăm că și deputatul și vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a declarat că modificările făcute în procedura de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova au venit pe fondul unui val foarte mare de solicitări apărute după declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit lui, situația a creat riscuri serioase pentru securitatea națională.

Radu Marian explică modificările la Legea cetățeniei: „A fost un risc real pentru securitatea națională”

Deputatul și vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a declarat că modificările făcute în procedura de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova au venit pe fondul unui val foarte mare de solicitări apărute după declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit lui, situația a creat riscuri serioase pentru securitatea națională. „Problema

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

Subiectul modificărilor la legea cetățeniei a revenit în atenția publică pe fondul cazului tânărului Pavel Vicol, în vârstă de 20 de ani, născut în Republica Moldova, care recent și-a îndeplinit serviciul militar, și ar fi fost declarat apatrid de instituțiile statului, din motiv că nu și-a perfectat buletin de identitate până la vârsta de 18 ani. Subiectul a generat dezbateri intense în spațiul mediatic și politic.

Cazul a fost mediatizat activ de liderul formațiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat public modul în care autoritățile gestionează procedurile legate de cetățenie și durata verificărilor efectuate de instituțiile statului.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram