Șeful adjunct al administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak, a demisionat din funcție, din proprie dorință. Informația care se vehicula în presa rusă de câteva zile a fost confirmată astăzi în mod oficial de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Încă nu am publicat decretul. Pot confirma că într-adevăr Dmitri Nikolaevich Kozak demisionat, așa este. Din proprie dorință”, a declarat Peskov, citat de agenția rusă de stat TASS.

Miercuri, 17 septembrie, politologul Arkadi Dubnov a publicat o postare pe Facebook în care a anunțat că Dmitri Kozak va demisiona „benevol” din funcție, făcând trimitere la surse de la Moscova. La scurt timp, informația a fost confirmată de jurnalistul Alexei Venediktov.

Ulterior, RBC a scris că Dmitri Kozak a scris cererea de demisie weekendul trecut și analizează posibilitatea de a intra în afaceri. Potrivit unei surse Forbes.ru, oficialul era pregătit să părăsească Administrația Prezidențială încă din 2022, după ce Federația Rusă a declanșat invazia pe scară largă asupra Ucrainei.

La începutul lunii august, New York Times a relatat că Dmitri Kozak ar fi fost singurul membru al cercului apropiat al președintelui rus care s-a opus războiului împotriva Ucrainei și care ar fi încercat să-l convingă pe Vladimir Putin să inițieze discuții de pace.

Moldpres notează că Dmitri Kozak a fost practic înlăturat din dosarul ucrainean după începutul războiului, iar în 2025 Kremlinul a desființat două departamente pe care acesta le supraveghea, transferând atribuțiile către adjunctul șefului administrației prezidențiale, Serghei Kirienko.

Originar din regiunea Kirovograd, Ucraina, Dmitri Kozak a fost și reprezentantul Rusiei în Formatul Normandia și a avut un rol cheie în negocierile privind conflictul ucrainean.

În R. Moldova, numele lui Dmitri Kozak este asociat cu Memorandumul Kozak din 2003 – un plan de federalizare a țării, care prevedea acordarea unor competențe extinse regiunii transnistrene și autonomiei găgăuze.

Potrivit Moldpres, documentul presupunea crearea unei federații asimetrice, cu un parlament bicameral și cu limba rusă drept limbă oficială pe întreg teritoriul statului. Discuțiile despre federalizarea R. Moldova, inițiate în 2002, au continuat pe parcursul întregului an, iar în 2003 au avut loc proteste în masă împotriva federalizării.

Memorandumul urma să fie semnat la Chișinău în noiembrie 2003, în prezența liderului rus Vladimir Putin. Cu toate aceste, președintele moldovean de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat în ultimul moment, fapt care a dus la anularea vizitei lui Putin.