Junghietu: „Am moștenit o infrastructură îmbătrânită și foarte veche” - vulnerabilitățile sistemului energetic moldovenesc

După atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina și avarierea liniei critice Isaccea - Vulcănești, care a dus la declararea stării de urgență energetică în Republica Moldova în martie 2026, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, recunoaște deschis limitele rezilienței actuale a sistemului. Într-un interviu acordat PressOne, oficialul a subliniat că infrastructura moștenită din perioada sovietică rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale țării.

„Noi am moștenit o infrastructură îmbătrânită și foarte veche. Da, e adevărat că în fiecare an operatorii înlocuiesc rețelele. Statul construiește și linii suplimentare de interconexiune, dar toate aceste lucruri, pentru a asigura securitatea și siguranța comună, necesită investiții”, a declarat Junghietu.

El a explicat că black-outul parțial din 31 ianuarie 2026 a fost cauzat direct de ruptura unui conductor pe linia Vulcănești-MGRES, o linie aflată în exploatare de peste 50 de ani, care a depășit durata normală de viață. De asemenea, ministrul a atras atenția asupra infrastructurii din regiunea transnistreană.

„Sistemul nostru electroenergetic încă este interconectat în regiunea transnistreană. El este, însă, unul vulnerabil, pentru că infrastructura de acolo este învechită. Pe parcursul anului trecut și chiar inclusiv în luna ianuarie 2026 au fost o serie de deconectări de avarie a instalațiilor de generare de acolo”, a spus ministrul.

Junghietu a precizat că aceste probleme structurale, combinate cu expunerea la riscurile regionale generate de războiul din Ucraina, fac ca Republica Moldova să rămână „o țară prizonieră a geografiei”, dependentă de importuri și de interconexiuni externe, deși s-au înregistrat progrese prin diversificarea surselor și investițiile în regenerabile.

Producția locală din surse regenerabile a acoperit parțial consumul în perioadele critice (aproximativ 40-50% în anumite intervale), iar planurile de contingență au permis restabilirea rapidă a alimentării după incidentul din ianuarie. Totuși, ministrul a recunoscut că lipsa capacităților suficiente de stocare și rețelele vechi continuă să reprezinte provocări majore.

Întrebat despre facturi și costuri pentru cetățeni, Junghietu a legat direct cheltuielile ridicate de necesitatea modernizării: investițiile în rețele și interconexiuni, cum ar fi proiectul Bălți-Suceava, aflat în pregătire, se fac parțial din granturi europene și parțial din împrumuturi, iar acestea se reflectă inevitabil în tarife. El a amintit că scăderea prețurilor la energie electrică din vara anului 2025 a fost posibilă tocmai datorită investițiilor în regenerabile, care produc energie mai ieftină.

Ministrul a subliniat rolul esențial al României ca partener strategic, care a oferit sprijin constant în crize, spre deosebire de dependența anterioară de Est, caracterizată prin șantaj energetic. Totodată, a anunțat continuarea proiectelor de interconexiune cu România (Bălți-Suceava, Strășeno-Gutinaș) și finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău, care va reduce dependența de MGRES și va integra mai bine Nodul Chișinău în rețeaua europeană.

În perspectivă, Junghietu a menționat că strategia energetică vizează ca până în 2050 circa 85% din energia electrică să provină din surse regenerabile locale, iar liberalizarea pieței gazelor (finalizată parțial la 1 aprilie 2026) va aduce prețuri mai competitive pentru consumatorii mari și, ulterior, pentru cei casnici.