INTERVIU/ Bullying mediatic, presiunea politică și (in)dependența - presa din R. Moldova în 2023

R. Moldova se poziționează pe locul 28 din 180, potrivit Indicelui Libertății Presei, în creștere cu 12 poziții față de anul 2022. Datele au fost publicate în luna mai anul 2023, într-un studiu privind situația mass-mediei la nivel mondial.

Cu toate acestea, organizația responsabilă de întocmirea Indicelui Libertății Presei, Reporteri fără Frontiere (RSF), subliniază că starea de urgență impusă de autorități ca răspuns la agresiunea Federației Ruse în țara vecină, Ucraina, „au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursurilor instigatoare la ură și au subminat instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”.

În ceea ce privește aspectul economic, RSF face referire la problemele financiare ale instituțiilor media independente din țară, care sunt nevoite să apeleze la fondurile donatorilor străini fie la donații din partea cititorilor.

Despre situația presei în prezent, presiunea politică și (in)dependența instituțiilor mediatice am discutat cu doctorul în științe politice, conferențiară universitară la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, Mariana Tacu.

– În ultimii ani s-au produs schimbări enorme atât din punct de vedere social, geopolitic, economic, cât și în mass-media. Cum credeți că a evoluat pregătirea viitorilor jurnaliști în acest context?

– Într-adevăr, în ultimii ani s-au produs foarte multe schimbări, atât din perspectiva progresului tehnologic, dar și a crizei pandemice ulterior, a războiului și este inevitabil ca anumite sisteme, toate sistemele societății să simtă aceste schimbări, mai cu seamă domeniul jurnalismului, sistemului mediatic, un mediu în care lucrurile nu au putut fi puse pe pauză, fiindcă colegii noștri din mediul practic au fost acolo în prima linie, au învățat practic lucrurile din mers și au mizat pe o dinamică pozitivă a lucrurilor.
Cu siguranță atunci când vorbim de schimbări majore într-o perioadă scurtă de timp există și o parte vulnerabilă a lucrurilor și aceasta se observă și în mediul jurnalistic-practic și în mediul jurnalistic-teoretic. Însă cu siguranță lucrurile au evoluat într-o direcție pozitivă. Ca și domeniu de pregătire, ca și domeniu de formare profesională.

– Ce strategii educaționale adoptați dvs și sunt adoptate la facultate pentru a pregăti studenții să rămână critici și echidistanți în contextul schimbărilor actuale în mai multe domenii?

– Generația de astăzi de studenți sunt reprezentanții Generației Z, o generație care este hiper conectată și la evenimente, dar la tot ce se întâmplă în lume, prin intermediul dispozitivelor electronice. Deși s-ar părea că tratează lucrurile cu o anumită lejeritate, totuși ei pun un foarte mare accent pe propriul eu.
Și atunci strategiile educaționale, cele mai bune, sunt cele centrate pe student. Mai ales într-un mediu de creație, în raport cu ei unde trebuie să le valorifici propria persoană, să le arăți că dețin anumite abilități și cu cunoștințe obținute pot crește.
Din perspectiva ca ei să fie mult mai critici și să analizeze lucrurile în detalii noi trebuie de fiecare dată să le spunem să fie atenți din sursele din care se informează și să nu cadă pradă la primele detalii obținute sau informații, pentru că în goana aceasta de a fi primii, mai ales atunci când suntem în situații de criză cum am fost acum 2-3 ani, cum suntem acum, țara cea mai apropiată de Ucraina unde este război, e nevoie de analiză critică a materialelor jurnalistice și e nevoie ca aceste materiale critice să ajungă și la public.

– De ce tinerii vin la facultatea de jurnalism?

– Pentru că este un mediu creativ, este un mediu dinamic, trăim într-o societate informațională, atunci aceasta este și o necesitate. Cred că interesul de a afla totul, în timp real, dar pe de altă parte este și acea plăcere pe care o numesc eu de a dărui, de a informa tu, de a transmite ceva, că ai ceva de spus.
Eu chiar îl consider un domeniu al prezentului și al viitorului și depinde cât de mult conștientizează studenții că pot valorifica și dețin la moment.

– Câți dintre numărul de studenți care aleg facultatea de jurnalism își conștientizează alegerea și ceea ce urmează după studii?

– Eu cred că un număr mult mai mare, comparativ cu alte generații. Aș spune că aproximativ 80%. Mulți dintre ei vin la noi deja cu o mică experiență, adică au cochetat cu acest domeniu.
Alții prind gust pe drum, dar există și acel procentaj care nu se regăsesc, dar e absolut normal și astăzi posibilitățile de angajare în acest domeniu chiar sunt foarte mari, dar în funcție și de interesele studentului și de dorința lui de a activa în domeniu.

– Cât de mult contribuie la formarea unui tânăr specialist facultatea și, respectiv, instituția media în care activează?

– În egală măsură. Aici eu întotdeauna spun că ar trebui să fie un fel de parteneriat strategic, bazat pe încredere și pe valori profesionale comune, pentru că aici se pun bazele.
Într-o instituție de învățământ superior întotdeauna o să se pună accent pe teorie, deci este fundamental, dar nu neglijăm nici aspectele practice. Însă după doi-trei ani aceste responsabilități și le iau instituțiile media în care urmează să activeze absolvenții facultăților.

– Cum pot tinerii specialiști să lupte cu presiunea politică din instituțiile mass-media, acolo unde există?

– Presiune există indiferent de sistem, poate fi presiune economică, politică, socială, internă sau externă. Depinde foarte mult și poate că o să repet aceeași idee, de adevăratele valori pe care le are fiecare persoană, și aici este important ca aceste valori personale să coincidă cu valorile profesionale și vice-versa.
Doar în astfel de circumstanțe eu cred că fiecare specialist în domeniu chiar dacă este un viitor jurnalist sau deja un jurnalist cu experiență, poate să facă față anumitor presiuni și anumitor circumstanțe în care se regăsește la un anumit moment.

– Ce sfaturi practice ați oferi tinerilor specialiști ca să-și păstreze verticalitatea și ceea ce au învățat la facultate despre etică și deontologie să le aplice indiferent de situație?

– Să pornească cu dreptul în lumea profesională, să fie foarte critici atunci când își aleg instituțiile media pentru stagiile de practică sau instituțiile media care le sunt sugerate pentru stagiile de practică, pentru că activitatea din primii ani este cea mai importantă din simpla perspectivă că aceasta este cartea lor de vizită.
Dacă își construiesc această carte de vizită într-un mod cât mai corect, bazat pe ceea ce spuneam, pe verticalitate, pe promovarea anumitor valori, pe adevăr, atunci eu cred că este foarte simplu să ai o carieră profesională frumoasă în domeniu.

– De ce jurnaliștii nu depun mai mult efort pentru a educa societatea, dar preferă să le ofere știri de divertisment larg, ieftin?

– Un atu al jurnaliștilor ar fi originalitatea și în acest context eu încerc de fiecare dată să motivez studenții de a fi ei, de a fi competitivi prin ceea ce propun pe piața media și astăzi noi nu ducem lipsă de surse care ar stimula această originalitate a fiecărui om, mai ales specifică domeniilor de creație. La capitolul subiecte semnificative sau mai puțin semnificative întotdeauna le sugerez studenților să nu se conducă după acel argument că „asta o cere publicul”. Da, cu siguranță noi trebuie să ținem cont de ceea ce ne cere publicul, dar cum o face și la conținutul pe care și-l dorește.
Astăzi mai există un risc, în acest sens, cu privire la materialele care îi prind pe val pentru audiență, vizualizări și tirajare online. Acesta iarăși este un aspect vulnerabil în materie de subiecte complexe cu multă esență. Asta era: originalitate, informare sistematică pentru a vedea ceea ce este cu adevărat valoros și de a promova mai departe.

– Cum pot fi motivați tinerii jurnaliști și chiar jurnaliștii cu experiență să opteze pentru funcția de a educa publicul și nu ce de a-i oferi divertisment?

– În primul rând să nu uite de această funcție, atât jurnaliștii care au ani de experiență, cât și tinerii jurnaliști să nu uite de funcțiile de bază ale mass-mediei: funcția de informare, de culturalizare, cea educativă, pentru că puterile vin și de duc, dar memoria publicului este de durată.
În acest sens, noi într-adevăr suntem cei care putem trasa anumite tendințe și atunci dacă jurnalistul își conștientizează rolul, își va conduce publicul într-o direcție pozitivă, îl va educa și va promova tot ce este frumos.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM

– De ce există stereotipul că jurnaliștii sunt mincinoși?

– Corect ați spus, la fel îl văd și eu ca un stereotip. Cu siguranță nu putem pune toate instituțiile media pe aceeași treaptă și nu toți jurnaliștii la același nivel. Recent a fost publicat un studiu în domeniu care se referea la credibilitatea mass-media, adică sunt diverse studii în acest sens și percepția publicului despre mass-media, în care 92% din respondenți au afirmat că cetățenii R. Moldova au nevoie de a ști foarte bine cum să trieze informația și care instituții media promovează adevărul, știrile care manipulează într-un mod sau altul și anumite perioade de timp care sunt mai critice când e vorba de informație corectă.

– Cât de corect este ca unele instituții media să le eticheteze pe altele drept incompetente sau nedemne de atenția publicului? Decizia de a citi un ziar, o publicație, un site, cui trebuie să-i revină?

– Publicului, în primul rând, și aici am putea vorbi și despre o cultură media, cultura publicului, despre care, apropo, nu atât de des se vorbește la noi, cu părere de rău.
Mai în glumă sau mai în serios, eu numesc acest fenomen un fel de bullying mediatic, poate e un pic prea dur spus, dar ar fi important ca instituțiile media, care se respectă, nu prin etichetare să demonstreze niște lucruri, dar să demonstreze prin ceea ce sunt, prin respectul pe care și l-au câștigat, cât de buni și tari, puternici, sunt ei și cât de mici sunt alții, dar asta făcută pe o cale foarte diplomatică și, evident, este un proces de lungă durată.

– Ce înseamnă o instituție media independentă și dacă avem în țara noastră instituții media independente 100%?

– O instituție media independentă este o instituție care încearcă să fie mai bună, cu orice zi, cu orice tip de activitate, dar totodată și o instituție care își asumă anumite responsabilități din punct de vedere financiar.
Avem sau am avut instituții media independente care, din păcate, nu au rezistat și cred că în acest sens este dificil. Ori te dai de partea cuiva, ori nu mai exiști și din păcate avem aceste exemple în R. Moldova.

– Cui i se datorează sau din ce motiv avem o criză de cadre în jurnalism?

– Nu doar în jurnalism, cred că este o criză de cadre în toate domeniile. Aici vorbim de demografia R. Moldova, din păcate. De la un an la altul se discută tot mai mult la acest aspect. Recent s-a încheiat perioada de admitere și încă nu există un tablou complet, dar ne dăm seama că lucrurile nu stau tocmai așa cum ne-am dori noi și, respectiv, și în mass-media se simte această criză, mai ales că studenții noștri sunt încadrați în câmpul muncii din cel de-al doilea an de studii și de fiecare dată nu prea putem face față solicitărilor.
Dacă acum câțiva ani erau 5-6 grupe la specialitatea Jurnalism și Procese Mediatice, doar cu predare în limba română, astăzi avem o grupă. Și atunci colegii noștri din mediul profesional sper să înțeleagă cum stau lucrurile.

– Instrumentele de tip sau asemeni ChatGPT sunt capabile să-i înlocuiască pe jurnaliști?

– Eu sunt o prietenă a tot ce înseamnă New Media și primesc lucrurile astea ca atare. Am văzut la început, în faza inițială când a fost testat ChatGPT-ul, foarte multe reacții și o avalanșă de materiale, mai ales în presa internațională, care în titlu cuprindeau termenul de „amenințare” și nu doar în domeniul jurnalismului, dar amenințare în diverse domenii.
De fapt, tot ce apare în acest sens, legat de inteligența artificială eu cred că trebuie să vedem un aliat și un partener pe care să ne bazăm în viitor, pentru că aduc lucruri pozitive. Dacă am putea cumva concura este la capitolul emoții, pentru că jurnalismul este totuși un domeniu al emoțiilor și atunci aici eu cred că noi am avea un atu, comparativ cu ceea ce înseamnă inteligență artificială.
Nu cred că ar fi o amenințare sau ne-ar înlocui, dar cum spuneam trebuie să-l vedem ca un aliat în ceea ce ne oferă, pentru că ne oferă mult mai multe instrumente de lucru, ne oferă acces liber la mai multe surse de informare, ceea ce înseamnă foarte mult pentru domeniul nostru. Eu îndemn chiar jurnaliștii să testeze toate posibilitățile în materie de inteligență artificială, pentru că în jurnalism se vorbește despre informația utilitară și noi acum o avem pe toate aplicațiile, începând de la date meteo, cum să ne deplasăm într-o anumită direcție, acesta este de fapt prietenul nostru de astăzi.  

– Din ce surse media vă informați, fără a da nume?

– În primul rând optez mereu pentru diversitate, diversitate națională, internațională, în funcție de subiectele care mă interesează îmi place foarte mult să văd cum reflectă din afara țării, instituțiile media, subiecte care ne vizează pe noi. Diversitatea în materie de elemente ale sistemului mediatic: presă scrisă, radio, televiziune, portaluri de știri, pentru că modul de abordare cu siguranță este diferit.
Diversitate atunci când vorbim de citarea surselor corecte, de selectare a lor, dar un criteriu foarte important este testarea verticalității acestor instituții în timp, care încearcă și reușesc să se mențină cu un nume bun pe piața media din R. Moldova.

– Ce sfaturi i-ați oferit unui cititor simplu în ceea ce privește verificarea informației?

– Cea mai simplă regulă este informarea din mai multe surse, pentru că atunci când avem mai multe unghiuri de abordare, dacă avem cât de cât o viziune critică ne dăm seama cine a spus mai mult adevăr și cine mai puțin. Și astăzi chiar avem această oportunitate și posibilitate, nu văd de ce nu ar face-o fiecare dintre persoane, pentru binele propriu.