Ghioceii dispar din Codrii Orheiului. Inspectorii de mediu spun că florile ajung tot mai des la vânzare pe marginea drumului
Inspectorii de mediu din Orhei spun că, în prezent, în Codrii Orheiului aproape că nu mai există poienițe întinse cu ghiocei, așa cum erau odinioară. În schimb, florile pot fi observate tot mai des pe acostamentul traseului național Chișinău-Soroca, în zona kilometrilor 37-39, unde sunt vândute de comercianți ambulanți.
Potrivit specialiștilor, ghioceii (Galanthus nivalis) sunt considerați vestitorii primăverii și se numără printre primele flori care apar în natură, uneori chiar prin zăpadă. De-a lungul timpului, aceste flori delicate au devenit un simbol al reînnoirii naturii.
Inspectorii de mediu atrag însă atenția că ghioceii nu sunt doar frumoși, ci au și un rol important în ecosistem. Ei oferă hrană timpurie insectelor polenizatoare și contribuie la menținerea biodiversității pădurilor.
Problema apare atunci când florile sunt culese împreună cu bulbii. În aceste condiții, planta nu mai are posibilitatea să se regenereze, iar zonele unde altădată creșteau adevărate covoare de ghiocei devin tot mai sărace.
Specialiștii mai spun că multe dintre florile vândute pe marginea drumurilor sunt aduse din alte localități sau chiar din alte raioane, iar uneori provin din grădini private.
„Plantele efemere sunt extrem de sensibile și nu merită să le curmăm viața. După ce sunt culese, își pierd valoarea în doar câteva zile, mai ales dacă sunt smulse cu tot cu rădăcină”, avertizează inspectorii de mediu.
Aceștia mai spun că și cumpărătorii contribuie indirect la distrugerea ghioceilor.
„Cumpărând aceste buchețele, încurajăm colectarea lor. Acolo unde nu există cerere, nu va exista nici ofertă”, mai spun inspectorii.



Foto: Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Ghioceii sunt incluși în Cartea Roșie a Republicii Moldova ca specii protejate, iar colectarea, distrugerea sau comercializarea lor este interzisă. Conform Codului Contravențional, amenzile pentru vânzarea sau culegerea lor variază între 2.500 și 5.000 de lei, din cauza rarității cauzate de distrugerea habitatelor.

