Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) consideră că economia R. Moldova își revine după multiplele șocuri, însă mai persistă riscuri care afectează creșterea economică. Printre principalele vulnerabilități se numără războiul din Ucraina și alte evoluții geopolitice, precum și eventualele întârzieri în implementarea Planului de creștere al UE sau gestionarea inadecvată a fondurilor alocate în acest scop. Concluziile sunt prezentate în raportul publicat pe 27 februarie la Washington, după finalizarea consultărilor cu țara noastră, desfășurate în baza Articolului IV al Statutului FMI.

„Estimăm un nivel al creșterii economice de 2,7% în 2025 și 2,3% în 2026, mizând pe o recoltă bună, cererea internă puternică și finanțarea substanțială din partea UE. Consumul populației și investițiile au de câștigat în urma creșterii robuste a salariilor și a volumul de creditare, în timp ce volumul producției industriale a arătat o creștere semnificativă, inclusiv în ramura de procesare a produselor alimentare”, se menționează în comunicatul”, se menționează în comunicatul emis de FMI astăzi, 28 februarie.

Totuși, nivelul scăzut al exporturilor limitează creșterea economică și amplifică deficitul contului curent al balanței de plăți. Experții anticipează că, în 2026, inflația va reveni în intervalul-țintă stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5% ± 1,5%.

Pe termen mediu, FMI prognozează o creștere economică moderată, pe fondul intensificării investițiilor și al implementării reformelor orientate spre sporirea productivității, care vor contribui la valorificarea potențialului de producție. În același timp, situația de pe piața muncii va rămâne nefavorabilă.

Potrivit FMI, deficitul bugetar ar putea ajunge la 4,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026, ca urmare a majorării cheltuielilor capitale și a unei creșteri moderate a cheltuielilor curente. Implementarea reformelor în domeniul politicii fiscale ar urma să contribuie la reducerea acestor presiuni.

Sectorul bancar este considerat „robust”, însă dinamica rapidă a creditării și creșterea prețurilor la locuințe impun o monitorizare atentă și consolidarea măsurilor prudențiale.

„Trebuie continuate eforturile de fortificare a nivelului de pregătire pentru situațiile de criză în sectorul energetic și asigurare a securității energetice. Reluarea reformelor în domeniul guvernanței este esențială pentru consolidarea mediului de afaceri și protejarea resurselor publice. Reformele structurale ample trebuie să stimuleze productivitatea și să deblocheze potențialul de creștere economică al țării”, a subliniat Fondul Monetar.

Directorii executivi ai instituției au susținut principalele concluzii ale experților și au salutat redresarea economică și progresele înregistrate pe parcursul integrării europene. Totuși, aceștia au evidențiat necesitatea unor politici prudente pentru a proteja stabilitatea macroeconomică și agenda ambițioasă de reforme structurale menite să consolideze guvernanța, să stimuleze creșterea economică și să crească reziliența.

„Luând act de interesul autorităților pentru încheierea unui nou acord cu FMI, directorii executivi au accentuat că menținerea relațiilor printr-un program cu Fondul Monetar Internațional va fi esențială pentru revitalizarea impulsului reformelor și sprijinirea aderării la UE”, se arată în comunicat.

Directorii au luat act de interesul autorităților pentru încheierea unui nou acord cu FMI, subliniind că un program activ cu instituția ar fi esențial pentru revitalizarea reformelor și susținerea parcursului european.

Următoarea rundă de consultări în baza Articolului IV al Statutului FMI ar urma să aibă loc peste 12 luni, conform ciclului standard.