Fermierii afectați de calamități primesc un răgaz: Guvernul suspendă executările silite pentru 12 luni

Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi, 29 decembrie 2025, avizul pentru proiectul de lege nr. 413, care oferă fermierilor mici și mijlociii un moratoriu de 12 luni asupra procedurilor de executare silită. Decizia vine ca răspuns la pierderile provocate de calamitățile naturale din 2024 și 2025, când secetele și inundațiile au pus în dificultate mii de agricultori.

Astfel, fermierii care nu și-au putut achita datoriile din cauza acestor pierderi nu vor risca ca bunurile lor - utilaje, terenuri sau alte active să fie confiscate sau vândute de executorii siliți. În plus, pe durata moratoriului nu se vor acumula dobânzi și penalități, ceea ce le oferă o fereastră reală pentru reorganizarea afacerilor și revenirea pe picioare.

Beneficiarii sunt fermierii micro și mici afectați de calamități, precum și fidejusorii și persoanele care răspund solidar pentru obligațiile acestora, dar doar dacă se încadrează în criteriile stabilite de lege. În schimb, procedurile deja începute înainte de intrarea moratoriului nu sunt afectate.

Guvernul subliniază că această măsură nu este o scutire de datorii, ci un instrument temporar menit să protejeze agricultura mică, comunitățile rurale și să prevină falimentele în lanț. Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor vor urmări aplicarea moratoriului, iar proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, unde va fi analizat și completat, înainte de a intra în vigoare.

Măsura adoptată astăzi de Guvern vine după mai multe solicitări din partea asociațiilor și federațiilor de fermieri care, în ultimele luni, au semnalat că mulți agricultori mici și microfermieri se confruntă cu dificultăți majore în urma calamităților naturale. Aceștia au cerut în mod repetat instituirea unui moratoriu temporar asupra executărilor silite, pentru a putea păstra utilajele, terenurile și alte active esențiale pentru activitatea lor agricolă și pentru a evita falimentele în lanț.

Fermierii au argumentat că fără un astfel de răgaz, mulți dintre ei ar fi fost nevoiți să-și vândă bunurile sub presiunea executorilor, ceea ce ar fi agravat pierderile deja suferite și ar fi afectat întreaga comunitate rurală.