Până în anul 2006, aproximativ 90% din vinurile moldovenești erau exportate pe piața CSI, dintre care 80% ajungeau în Federația Rusă. Iar, anul 2005 a fost unul record, cu exporturi de circa 280–300 de milioane de dolari, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Andrian Digolean, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Potrivit lui Andrian Digolean, pierderile directe din acea perioadă sunt estimate la circa 300 de milioane de dolari, iar veniturile ratate au fost de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

„În 2005-2025, în acea perioadă, Republica Moldova avea 150.000 de hectare, acum avem 109.000 de hectare de viță de vie. Ponderea globală a Republicii Moldova era de 1,28% ca producător, acum suntem la 0,5%. În 2005, industria vinului valora până la 10% din PIB, acum suntem la 1,8%. În 2005 Republica Moldova era pe locul 12 ca producător, acum locul 20. Ultimele două cifre sunt cele mai interesante, având în vedere că parcă observăm o diminuare și un impact negativ sau o situație mai complicată cu 2005, dar acum vinul din Republica Moldova este exportat cu 2 dolari per litru. În 2005 exportul se realiza la 0,7%, deci observăm că am crescut valoarea de export a unui litru de vin”, a explicat oficialul.

Dacă în 2005 vinurile moldovenești ajungeau în 30 de țări, astăzi sunt exportate în 70, ceea ce arată o diversificare semnificativă și reducerea dependenței de o singură piață, a mai spus Digolean, la același post de radio.

„Noi am exportat în 2025, valoric, 212 milioane de dolari, deci 117 milioane de litri. În CSI, 24% au fost exportate, în America 7%, Africa 4%”, a completat Digolean.

Potrivit oficialului, exporturile cresc pe piața africană, în special în Nigeria, Ghana și Côte d'Ivoire. În Asia ajung circa 5% din livrări, iar în Uniunea Europeană aproximativ 60%, cu accent pe România, Polonia, Cehia, Olanda și Slovacia, a mai subliniat Andrian Digolean.

„Există viață și după embargo, companiile au reușit să se reinventeze, au apărut pe piață micii producători de vinuri care au venit cu un suflu nou, cu etichete noi, sticle noi și asamblaje mai interesante. Participăm la cele mai importante expoziții, precum ProWine sau Wine Paris, unde ne prezentăm cu standuri impunătoare”, a mai spus Digolean.

El a adăugat că Ministerul Agriculturii își propune să mențină sectorul vitivinicol printre priorități. Din 2027, producătorii ar putea beneficia de subvenții între 260 și 300 de mii de lei pentru plantarea unui hectar de viță-de-vie.

Cum s-au adaptat producătorii după embargo

Embargoul din 2006 a fost o lovitură puternică și pentru producători. Directorul uneia dintre cele mai mari vinării din țară, Sorin Maslo, a spus într-un interviu la postul național de radio, că la acel moment compania exporta circa 20% din producție pe piața rusă.

„A durat puțin în timp ca să le putem redistribui pe alte piețe. În perioada scurtă a fost destul de complicat, pentru că ne-a influențat bugetele și activitatea. În perioada lungă, din perspectiva anului curent, putem spune că a fost o decizie corectă. Am redistribuit livrările pe alte piețe, am retehnologizat întreprinderea, s-au plantat noi soiuri de viță de vie și, de atunci, avem cu totul altă poziție în industria vitivinicolă. Am mers mai departe pentru că nu putea să ne influențeze o singură piață activitatea întreprinderii”, a spus Sorin Maslo.

Potrivit acestuia, piața rusă era orientată în mare parte spre vinuri ieftine, ceea ce limita profitul și dezvoltarea calității.

„Spre bucuria întreprinderii noastre, noi nu eram dependenți în totalitate de o singură piață și am reușit să ne repoziționăm, să elaborăm noi mărci de vinuri spumante, astfel încât în scurt timp să compensăm volumele pierdute”, a specificat Sorin Maslo

Chiar dacă dependența de o singură piață a fost redusă, dacă sectorul vitivinicol rămâne vulnerabil, în special din cauza factorilor climaterici, a adăugat el.

„S-a făcut un pas enorm în urma embargoului la capitolul calitate. Producem vinuri mult mai calitative, atât liniștite, cât și spumante. Avem soiuri noi de viță-de-vie și tehnologii moderne la majoritatea întreprinderilor”

În prezent, compania exportă în 37 de țări, însă piața principală rămâne cea internă. Aproximativ 48% din producția anuală, estimată la 10 milioane de sticle, este consumată în Republica Moldova. Asta pentru că complexul turistic al vinăriei atrage anual între 100 și 500 de mii de vizitatori.

Pe piețele externe, Uniunea Europeană reprezintă circa 70% din exporturi, cu livrări în România, Germania, Italia, Spania și Suedia.